Asistenta extrajudiciara cu privire la mediere

Conducerea Senatului a discutat luni, 4 noiembrie 2013, la solicitarea presedintelui Senatului, despre posibilitatea organizarii unei sedinte de plen având ca tema principala justitia. Ma bucura decizia colegilor senatori, pentru ca, iata, exista teme mai importante decât “colectia toamna-iarna pentru deputati” sau ultimele trenduri în materie de coafuri.

Si daca tot ne propunem sa fim pragmatici si în Camera Deputatilor, le propun colegilor mei sa solicitam si noi o dezbatere similara cu cea de la Senat.

Desi se fac progrese vizibile, sistemul judiciar din România se confrunta înca cu destul de multe probleme si o discutie care sa se fie dedicata exclusiv justitiei nu poate fi decât constructiva.

Iar subiectul justitie si reforma sistemului juridic ma provoaca sa va spun câteva cuvinte despre o propunere legislativa pe care am depus-o recent. Aceasta vizeaza modificarea Ordonantei de urgenta nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civila. Daca ne raportam la acest moment, OUG nr. 51/2008  prevede posibilitatea partii de a beneficia de asistenta extrajudiciara prin avocat, însa nu prevede în mod expres si posibilitatea partii de a beneficia de asistenta prin avocat si în cadrul procedurii de mediere, în situatia în care procedura are loc anterior declansarii unui litigiu în instanta.

Situatia descurajeaza partile sa intre în procedura de mediere datorita faptului ca în aceasta ipoteza, partea ar trebui sa plateasca atât onorariul mediatorului, cât si al avocatului, iar acestea sunt costuri pe care probabil partea nu si le va permite.

Pentru a evita astfel de situatii e clar nevoie de instituirea posibilitatii partii de a beneficia de ajutor public extrajudiciar constând în asistenta prin avocat si în faza de mediere. Avantajul unei astfel de modificari va fi resimtit atât în rândul justitiabililor, cât si al instantelor de judecata si al avocatilor care ofera asistenta extrajudiciara.

O informare cât mai buna a cetatenilor cu privire la toate optiunile pe care le au, în vederea solutionarii conflictelor, raspunde exigentelor impuse de Conventia Europeana a Drepturilor Omului privitoare la solutionarea echitabila si într-un termen rezonabil a proceselor.

Si pentru ca initiativa mea se refera la ajutorul public judiciar, o alta tema extrem de importanta si în strânsa legatura cu acest aspect, care ar putea face obiectul unei dezbateri în Camera Deputatilor, este si liberul acces la justitie.

Acesta reprezinta facultatea fiecarei persoane de a se adresa unei instante judecatoresti pentru apararea drepturilor sale sau valorificarea intereselor sale legitime. Atât jurisprudenta Curtii Constitutionale, cât si jurisprudenta CEDO arata ca simpla consacrarea a unui astfel de principiu, chiar si la nivel constitutional nu este suficienta, neputând asigura eficacitatea reala a acestuia daca în practica sunt întâmpinate diverse obstacole. Totusi, unele conditii care sunt stabilite pentru a accede la o instanta de judecata au fost considerate de CCR ca nefiind un impediment în calea exercitarii liberului acces la justitie. Si ma refer aici la proceduri special instituite prin lege, la proceduri administrative sau administrativ-jurisdictionale sau chiar la sedinta de informare privind avantajele medierii.

Cât timp îi confera în continuare dreptul justitiabilului de a se adresa unei instante de judecata cu pretentia sa, orice procedura prealabila obligatorie, instituita de legiuitor nu este de natura a încalca liberul acces la justitie sau a limita acest acces.

Astfel de proceduri au în general scopul de a asigura o solutionare mai rapida a anumitor tipuri de litigii, de a degreva instantele judecatoresti de acele cauze care pot fi rezolvate si pe aceste cai si de a-i permite justitiabilului sa evite cheltuielile de judecata.

Probabil va întrebati de ce am ales sa prezint aceste idei. Cred ca dezbaterea din camerele Parlamentului ar trebui sa se concentreze si pe gasirea unor solutii pentru eterna supra-aglomerare a instantelor judecatoresti, problema pe care o stim toti si pe care am semnalat-o ori de câte ori am avut ocazia.

Rezultatele oricarei solutii gasite se vor resimti imediat: degrevarea instantelor de acele litigii cu o importanta mai mica le va permite judecatorilor sa îsi concentreze atentia asupra cauzelor complexe, crescând astfel si calitatea actului de justitie. Magistratul are în acest mod mult mai mult timp sa judece alte cazuri, deci se va putea reduce si numarul de erori judiciare, crescând în acelasi timp si satisfactia justitiabililor.

Sper ca apelul meu va fi auzit de colegii din Camera Deputatilor si ca vom organiza si noi cât mai curând o dezbatere pe problema justitiei. Alina Gorghiu, adevarul.ro