Cererea de consfințire a înțelegerii părților din acordul de mediere

Un nou tip de cerere adresată instanțelor judecătorești creează anumite dificultăți de natură administrativă în rândul instanțelor. Acordul de mediere obținut extraprocesual, care poate fi supus verificării de către instanță. Cum ECRIS încă nu a fost modificat pentru a se putea înregistra fără probleme o astfel de cerere, unele instanțe solicită părților mediate să introducă mai întâi cerere de chemare în judecată și apoi  să depună acordul de mediere deja încheiat. Până la modificarea pe care o va face comisia comună MJ-CSM, unele instanțe au găsit soluții temporare pentru înregistrarea unor astfel de cereri (de exemplu, ca procedură necontencioasă). Prin studiul de mai jos, am identificat argumentele care demonstrează că de la 1 octombrie 2012 avem un nou tip de cerere care poate fi soluționată de Judecătoriile din România.

 Temeiul legal

Inițial, art. 59 din Legea 192/2006 prevedea că intelegerea partilor poate fi supusa incuviintarii instantei de judecata, dupa procedura specifica emiterii hotararilor de expedient. Urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 115/2012, art. 59 alin 2 arată că părţile se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor (consfințire=confirmare, validare, legalizare)Legea precizează că este o procedură de încuviinţare a înţelegerii părţilor (încuviințare=a permite, a aproba), că hotărârea care se dă în camera de consiliu constituie titlu executoriu și că este este hotărâre de expedient.

Încă un alt temei legal și taxele

Prin legea 115/2012, s-a introdus în legea medierii art. 592 care prevede că „Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii”.

Legea la care se face trimitere este în prezent OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Conform art. 11 alin. 1 se taxeaza cu 20 lei cererile prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.

Interpretare

Art. 59 din legea medierii face parte din Secțiunea a 4-a „Închiderea procedurii de mediere” a Cap.V „Procedura de mediere” din lege. Aceasta precede Secţiunii a 5-a „Medierea în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată”. De aici, potrivit regulilor de interpretare sistematică, rezultă că procedura de consfințire a înțelegerii cuprinsă în acordul de mediere nu privește o cauză înregistrat deja pe rolul instanței. Desigur, și în acest din urmă caz poate interveni un acord de mediere, dar acesta va fi guvernat de regulile de la art. 60– 63 (mediere procesuală). Dar în cazul analizat de noi este vorba de o cerere distinctă de existența unui litigiu judiciar (survenită așadar în urma unei medieri extraprocesuale).

Procedura de soluționare a cererii

Corelând art. 59 din legea medierii și ale art 441 noul C.proc.civ cu dispozițiile din art.438-440 noul C.proc.civ, rezultă că procedura este una sumară, constând în următoarele:

– după finalizarea medierii prin acord, părțile formulează „cerere de consfințire înțelegere din acord mediere”, anexează acordul de mediere (inclusiv în format electronic), achită taxa de timbru;

– documentația se depune la registratura Judecătoriei;

– cererea se înregistrează, se distribuie aleatoriu și se prezintă de îndată judecătorului desemnat (art. 87 alin 51 din ROI);

– nu se face procedură de regularizare a cererii de chemare în judecată și nu se fixează termen de judecată (ca la procedura contencioasă), ci se stabilește ora și eventual o altă zi în care părțile vor fi chemate la instanță;

– ambele părțile se prezintă la judecător, personal sau prin reprezentant;

– procedura are loc în camera de consiliu: judecătorul verifică dacă la momentul încheierii acordului de mediere (nu al prezentării părților în fața sa) s-au respectat condițiile prevăzute de lege pentru închierea acordului;

– dacă mai trebuie depuse acte sau aduse lămuriri, judecătorul poate invita părțile la o altă dată, ținând însă seama de celeritatea procedurii;

– dacă hotărârea este de admitere a cererii părților, instanța consfințește înțelegerea lor conform acordului de mediere, iar dispozitivul hotărârii va cuprinde conținutul acordului;

– dacă hotărârea este de respingere a cererii părților, acordul rămâne valabil ca înscris sub semnătura privată, dar fără a constitui titlu executoriu;

– hotărârea poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la Tribunal.

Este de remarcat că, deși procedura pare (cel puțin) a fi necontencioasă, legea nu trimite la dispozițiile „Procedurii necontencioase judiciare” din Cartea a III-a din Codul de procedură civilă.

 Asemănări între medierea procesuală și cea extraprocesuală

– acordul de mediere rezultat în urma oricărei dintre cele două proceduri poate fi supus verificării de către instanță la cererea părților;

– procedura de prezentare la notar sau la instanță este obligatorie pentru constituirea, modificarea sau stingerea oricărui drept real imobiliar, partaje, cauze succesorale și în toate situaţiile în care legea impune, sub sancţiunea nulităţii, îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă (condiție ad validitatem);

– intotdeauna se vor prezenta la instanță și nu la notar acordurile de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exerciţiul drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor (art 64 alin 1lege);

– procedura este cea specifică emiterii hotărârii de expedient (art 438-440 Cpciv);

– cererea se soluționează în camera de consiliu (cu excepția situației în care acordul de mediere procesuală se depune chiar la termenul de judecată);

– instanța consfințește întelegerea din acord, atât în primul caz (art. 438 alin.1 C.proc.civ), cât și în al doilea (art. 59 alin.2 legea medierii) – cred că nu sunt proprii formulele „ia act” sau „validează”;

– în ambele cazuri hotărârea constituie titlu executoriu;

– partea din dispozitivul hotărârii care preia conținutul acordului de mediere nu poate fi publicat pe portalul instanțelor, iar hotărârea nu va fi publicată de ROLLI (hot.CSM nr 884/2013)

– în cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de judecată va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea Funciară;

– calea de atac este recursul.

Diferențe dintre medierea procesuală și cea extraprocesuală

– prima presupune un dosar aflat pe rolul instanței, cealălaltă este independentă de un litigiu judiciar;

– în primul caz e vorba de „părțile litigiului”, în al doilea de „părțile acordului” (totuși, prin Legea nr. 76/2012, în mod inexplicabil, dispare cuvântul „acordului”, introdus în această sintagmă prin Legea 115/2012);

– în primul caz pentru înregistrarea cererii de chemare în judecată se achită taxa de timbru obișnuită și la cererea părților aceasta se poate restitui (nu și pentru transferul dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, și o cauză succesorală pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor), în al doilea caz se achită o taxă fixă (cu excepțiile arătate pentru transfer dr.reale imobiliare și partaj), unde nu se restituie;

– prima se finalizează cu o hotărâre prin care se pune capăt total sau parțial cauzei litigioase, a doua este doar o procedură de verificare;

– în primul caz procedura de informare este obligatorie și pentru anumite cauze nedepunerea dovezii că a fost urmată procedura de informare se sancționează cu inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, în al doilea caz nu se pune această problemă;

– în primul caz judecata se poate suspenda, în al doilea caz nu se pune acestă problemă;

– în primul caz acordul de mediere se depune la instanța (judecătorie, tribunal, curte de apel, instanță supremă) care a fost învestită cu soluționarea cauzei, în al doilea caz competenţa aparține întotdeauna Judecătoriei și, teritorial, este alternativă: fie cea în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie cea în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere;

-în primul caz mediatorul este obligat să transmită instanţei acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic, în al doilea caz se va înainta de către părți acordul de mediere în original (eu sugerez și în format electronic).

Sursa:http://cristidanilet.wordpress.com/2013/11/18/un-nou-tip-de-obiect-cererea-de-consfintire-a-intelegerii-partilor-din-acordul-de-mediere/

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013

(Visited 14 times, 14 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

  • Proiectul U.C.M.R. de modificare a legii 192/2006, Legea de Organizare a Profesiei de MediatorProiectul U.C.M.R. de modificare a legii 192/2006, Legea de Organizare a Profesiei de Mediator PREAMBUL În înţelesul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarele semnificaţii: a) CPJM = Corpul Profesional Judeţean al Mediatorilor b) UCPMR = Uniunea Corpului Profesional al […]
  • Cum se face informarea gratuita despre mediereCum se face informarea gratuita despre mediere Avand in vedere faptul ca unii mediatori mai fac erori in aplicarea unitara a legii si a etapei de informare privind avantajele medierii cat si faptul ca DOAR mediatorul are datoria sa […]
  • Cum aduc clienti la mediereCum aduc clienti la mediere Cum aduc clienti la mediere este un subiect pe care il vom detalia intr-un curs de formare continua ce va fi anuntat pe acest site la momentul in care voi hotari ca este momentul sa il […]
  • Acte divortActe divort In cazul in care nu va descurcati numai cu modelele de cereri de divort prezentate mai jos si considerati ca aveti nevoie de un profesionist in gestionarea eficienta a conflictelor nu […]
  • Retragerea plangerii penale cu ajutorul medieriiRetragerea plangerii penale cu ajutorul medierii  Retragerea plangerii prealabile prin mediere  Retragerea plangerii prin mediere constituie o cauza de inlaturare a raspunderii penale (art. 132 C.pen.). Retragerea plangerii prin […]

Lasă un răspuns

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

decembrie, 2016
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR