Birou Mediator Bucuresti

Proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020 lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei

Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica vineri, 10 octombrie 2014, proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020.

ministerul justitiei „Din punctul de vedere al Ministerului Justitiei, 2014 este anul in care am incheiat etapa legislativa, prin intrarea in vigoare a noilor Coduri penale si a legislatiei secundare, dar si prin adoptarea unei importante masuri de degrevare a instantelor de judecata, prin actul normativ aprobat de Parlament la propunerea Ministerului Justitiei, in baza sugestiilor primite de la instante. In acelasi timp, este anul in care am finalizat, pe de o parte, o foarte importanta etapa de investitii in infrastructura instantelor, iar pe de alta, ne pregatim sa demaram un amplu program de construire, reabilitare si extindere a sediilor instantelor din resedintele de judet. Strategia pe care o lansam astazi in dezbatere publica reuneste cei doi piloni pe care ne vom concentra atentia in urmatorii cinci ani: dezvoltarea sistemului judiciar, prin consolidarea institutiilor si investitii directe in infrastructura. De altfel, strategia reflecta recomandarile grupului de experti ai Bancii Mondiale care au elaborat raportul intitulat „Analiza functionala a sectorului justitiei din Romania”.

Scopul final pe care il urmarim este eficientizarea sistemului, astfel incat el sa ofere solutii rapide, predictibile si corecte, care sa conduca la cresterea increderii cetatenilor in justitie. Evident, tot acest edificiu are la baza principiile fundamentale ale statului de drept, independenta magistratilor, combaterea coruptiei prin consolidarea institutiilor, dar si prin masuri de prevenire si educare a publicului. Este un document sustinut si de partenerii europeni, fiind mentionat in nota pozitiva in ultimul Raport de evaluare al Comisiei Europene. Documentul va fi definitivat in urma dezbaterilor si consultarilor publice care vor urma”, a declarat ministrul justitiei.

Strategia a fost elaborata de expertii din cadrul Ministerului Justitiei si cuprinde principalele obiective pentru dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2015-2020. In cadrul procesului de elaborare, pe parcursul anului 2014, au fost consultate urmatoarele institutii: Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Oficiul National al Registrului Comertului. De asemenea, au fost consultate Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, Consiliul de Mediere.

In cursul lunii octombrie 2014, Ministerul Justitiei va organiza dezbateri publice la care vor fi invitati sa participe reprezentanti ai asociatiilor magistratilor, ai societatii civile si ai mediului academic.

Avand in vedere ca strategia are la baza o serie de recomandari formulate de expertii Bancii Mondiale, in cadrul proiectului „Analiza functionala a sectorului justitiei din Romania”, finantat prin Programul Operational de Dezvoltare a Capacitatii Administrative (PODCA) 2007-2013, este dat publicitatii si acest raport de analiza, in limbile romana si engleza.

Proiectul strategiei si raportul expertilor Bancii Mondiale sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, la sectiunea Sistemul judiciar roman/ Strategii nationale ale sistemului judiciar, iar propunerile pot fi transmise pe adresa de email: strategie_justitie@just.ro, pana la data de 9 noiembrie 2014. infolegal.ro

Proiectul U.C.M.R. de modificare a legii 192/2006, Legea de Organizare a Profesiei de Mediator

PREAMBUL

În înţelesul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarele semnificaţii:
a) CPJM = Corpul Profesional Judeţean al Mediatorilor
b) UCPMR = Uniunea Corpului Profesional al Mediatorilor din România

CAPITOLUL I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.
(2) Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze comunicarea dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Art. 2
(1) Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice, își pot soluționa conflictele de orice natură prin procedura medierii, chiar și după declanșarea unui proces în fața instanței de judecată.
(2) Judecătorul, procurorul, notarul, executorul judecătoresc, consilierul juridic și avocatul, recomandă părților, respectiv părții pe care o reprezintă, soluționarea amiabilă a litigiului, respectiv a conflictului, prin procedura medierii, potrivit legii speciale.
(3) În toate litigiile ce au ca obiect domeniile prevăzute de art. 90, încercarea soluționării acestora prin mediere reprezintă o condiție prealabilă pentru introducerea acțiunilor la instanțele competente, părțile fiind asistate în mod obligatoriu de avocați sau consilieri juridici. În aceste situații sunt aplicabile prevederile art. 35 din O.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public extrajudiciar.
(4) Dovada încercării și/sau a parcurgerii procedurii de mediere se face printr-un proces verbal eliberat de mediatorul căruia partea, respectiv părțile, i s-au adresat, potrivit prevederilor art. 71 din prezenta lege.
(5) În toate cazurile prevăzute de art. 90, dacă partea chemată la încercarea soluționării prin mediere nu răspunde în mod express invitației sau nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru încercarea soluționării prin mediere în termen de 15 zile calendaristice de la comunicare, aceasta este obligată, la cererea părții interesate, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea conflictului de către instanța competentă, chiar dacă a obținut o sentință favorabilă. În aceste situații sunt aplicabile și prevederile art. 16 alin. 2 din O.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.
(6) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod admis de lege.
(7) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.
(8) În orice convenţie ce priveşte drepturi asupra cărora părţile pot dispune, acestea pot introduce o clauză de mediere, a cărei validitate este independentă de validitatea contractului din care face parte.
(9) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor. Continue reading “Proiectul U.C.M.R. de modificare a legii 192/2006, Legea de Organizare a Profesiei de Mediator” »

Ghid pentru o mai bună implementare a Recomandării cu privire la medierea în materie civilă şi familială

Adoptat de Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei la 7 dec.2007, CEPEJ(2007)14
traducere: jud. Cristi Danileţ
Introducere
1. În cadrul celui de-al treilea Summit al Consiliului Europei (Varşovia, mai 2005), Şefii de State şi Guverne şi-au luat angajamentul «să facă uz din plin de potenţialul normativ al Consiliului Europei» şi să promoveze «punerea în aplicare şi dezvoltare a instrumentelor juridice şi mecanismelor de cooperare juridică». De asemenea, ei au decis «să ajute statele membre în înfăptuirea justiţiei cu echitate şi rapiditate şi să dezvolte mijloacele alternative de soluţionare a litigiilor».

2. În lumina acestor decizii, CEPEJ[1], al cărei unul din obiectivele statutare este acela de a permite o mai bună aplicare a instrumentelor juridice internaţionale ale Consiliului Europei privind eficacitatea şi echitatea justiţiei[2], a înscris o nouă acţiune pe lista priorităţilor sale: facilitarea aplicării efective a instrumentelor şi reglementările Consiliului Europei cu privire la modurile alternative de soluţionare a litigiilor.

3. Prin urmare, a fost creat grupul de lucru cu privire la mediere (CEPEJ-GT-MED)[3] în vederea examinării impactului, în statele membre, a Recomandărilor pertinente ale Comitetului Miniştrilor, în special :
– Recomandarea Rec(98)1 cu privire la medierea familială;
– Recomandarea Rec(2002)10 cu privire la medierea în materie civilă;
– Recomandarea Rec(99)19 cu privire la medierea în materie penală;
– Recomandarea Rec(2001)9 cu privire la căile alternative de soluţionare a litigiilor dintre autorităţile administrative şi persoanele private,

dar în egală măsură pentru a recomanda măsuri specifice destinate să faciliteze aplicarea lor efectivă, în scopul îmbunătăţirii implementării principiilor medierii conţinute în aceste recomandări.

4. Acest document se referă la Recomandarea Rec (98)1 cu privire la medierea în materie familială şi Rec(2002)10 cu privire la medierea în materie civilă. Alte două Recomandări cu privire la medierea în materie penală şi la căile alternative de rezolvare a litigiilor dintre autorităţile administrative şi persoanele private necesită o abordare specifică şi sunt tratate în documente separate.

5. În cadrul primei reuniuni a Grupului de lucru (Strasbourg, 8 – 10 martie 2006), a fost elaborat un chestionar pentru a determina în ce măsură sunt cunoscute în statele membre recomandările menţionate mai sus şi mai ales pentru a determina în ce mod este dezvoltată medierea la nivel naţional, în conformitate cu principiile aici menţionate. Chestionarele au fost adresate unui număr de 16 state reprezentative[4].

6. Au fost primite 52 răspunsuri la chestionar din statele membre şi de la practicieni şi a fost pregătit un raport de sinteză de către expertul ştiinţific dl. Julien LHUILLIER (Franţa).

7. Aşa cum era de aşteptat, între statele-membre există deosebiri importante în legătură cu dezvoltările medierii în materie civilă şi familială şi acest fapt se datorează următoarelor obstacole: Continue reading “Ghid pentru o mai bună implementare a Recomandării cu privire la medierea în materie civilă şi familială” »

S.T.A.R.S. Romania a prezentat membrilor Camerei de Comert Britanica – Romana avantajele medierii si arbitrajului, ca instrumente de management

Bucuresti, 18 septembrie 2014 – S.T.A.R.S. Romania a prezentat membrilor B.R.C.C. (British-Romanian Chamber of Comerce) avantajele medierii si arbitrajului, ca instrumente de management. Evenimentul s-a desfasurat în cadrul unui Evening Business Briefing gazduit de B.R.C.C. miercuri, 10 septembrie 2014, intre orele 18:00 si 19:15 si s-a bucurat de prezenta a cca. 25 oameni de afaceri din diferite domenii de activitate, membri ai camerei bilaterale.

Dna Madalina Calcan, vicepresedinte S.T.A.R.S., a descris celor prezenti o abordare eficienta de a mentine controlul asupra afacerii prin alegerea unei proceduri oportune de solutionare a disputelor.

Adesea, problemele de afaceri escaladeaza in adevarate batalii legale: instantele ajung sa decida pentru partile aflate in disputa; consilierii externi preiau conducerea in locul partilor implicate; timpul si costurile devin imposibil de controlat. Dar companiile nu isi permit sa piarda controlul asupra costurilor, astfel incat o problema de afaceri are nevoie de o solutie de afaceri. Continue reading “S.T.A.R.S. Romania a prezentat membrilor Camerei de Comert Britanica – Romana avantajele medierii si arbitrajului, ca instrumente de management” »

Conflict și mediere

Omenirea a cunoscut conflictul, parabolic vorbind,  încă de la săvârşirea primul păcat biblic al omului, respectiv păcatul primordial al Evei care, după ce a fost hărăzită să trăiască în Grădina Edenului împreună cu Adam, nu şi-a putut stăpâni curiozitatea (îndemnată şi de şarpe) să nu se înfrupte împreună cu Adam din fructul (mărul) oprit, încălcând astfel porunca lui Dumnezeu, care, pentru săvârşirea acestei fapte, a decis definitiv să-i izgonească pe primii oameni din Paradis.  Iată deci cum a apărut primul conflict între oameni şi Dumnezeu – creatorul lor şi s-a manifestat judecata divină faţă de vinovaţii primului conflict, exprimat printr-un păcat, şi anume: păcatul originar care, după unele interpretări filozofice derivate din nevoia omului de a se disculpa de păcatul originar, ar reprezenta pedeapsa divină pentru nevoia stringentă de cunoaştere a omului[1].

De la apariţia lor primordială şi până astăzi, conflictele se înmulţesc şi se înlănţuie, descind unele din altele, apar noi conflicte derivate din alte cauze care, la rândul lor se întretaie cu cele existente generând, în acest mod, o reţea conflictuală ce necesită, de cele mai multe ori, o abordare responsabilă din partea entităţilor implicate. Existenţa conflictelor este parte integrantă a vieţii, care nu poate subzista fără ele.

Omul este o fiinţă socială iar, de-a lungul timpului, mulţi autori au încercat să cerceteze natura sociabilă a omului conturându-se astfel două opinii. Unii autori consideră că omul este sociabil prin natura sa[2] în timp ce alţi autori opinează că omul nu este sociabil de la natură, ci este în mod natural egoist, căutând doar binele propriu, fiind deci insensibil faţă de binele altora[3].

Fiind atât de bogată cauzalitatea conflictelor este firească şi multitudinea teoriilor care încearcă să explice această cauzalitate. Dar, de la analiza conflictului ca relaţie socială va trebui să trecem la analiza subiecţilor conflictului care se determină social şi istoric. Unele teorii s-au construit pornind de la această analiză a subiecţilor conflictului care face ca acelaşi tip de conflict să îmbrace forme de manifestare diferite, de la o perioadă istorică la alta sau de la o comunitate la alta. Cel mai la îndemână exemplu a fost şi este conflictul permanent legat de acapararea, controlul şi distribuţia resurselor. Dacă astăzi acest conflict perpetuu dă impresia că este diferit şi compoartă o conotaţie umană faţă de epocile precedente, în esenţă, păstrează aceeaşi schemă ideatică. Continue reading “Conflict și mediere” »

Teoria si practica medierii

Beatrice Blohorn-Brenneur, Medierea pentru toti. Teoria si practica medierii, Editura Universitara, 2014

Fără a ne cunoaște unii pe alții, avem uneori imagini despre persoane, profesii, instituții (…) pe care le numim reprezentări. Aceste reprezentări ne vin în minte atunci când nu se vorbește despre dl. X., dna Y…. Dar și atunci când nu se vorbește despre muncitori, funcționari, contabili, patroni, infirmieri, mediatori, avocați, magistrați… Câteodată chiar, când întâlnim un muncitor, un patron, un infirmier, prejudecățile noastre funcționează ca un filtru: îl vom vedea mai degrabă pe acesta decât realitatea celuilalt. Mai rău: în această cercetare a adevărului se întâmplă chiar ca profesionistul însuși să caute uneori a se conforma cu imaginea presupusă de public.

Or, aceeași persoană se poate descoperi foarte diferit în cadrul său profesional și în alt context: amical, familial etc. Persoana formează un tot.

Béatrice Blohorn-Brenneur este magistrat. Eu am întâlnit-o la diverse conferințe referitoare la mediere. De departe, bineînțeles, ca orice ființă umană, nu am scăpat acestor proiecții asupra profesiei. Chiar după 15 ani de activitate, în fața a sute de magistrați în cadrul formării continue la École nationale de la magistrature, mi-am păstrat imaginea prestabilită a magistratului: sobru, serios, grav, chiar pretențios uneori, situându-se deasupra unor implicări, sigur pe piedestalul său, simțindu-se poate chiar superior celorlalți.

Foarte repede, Béatrice Blohorn-Brenneur m-a interesat mult, pentru că persoana sensibilă a magistratului mi-a apărut în spatele imaginii profesiei sale.

La fel, relaționarea cu mai mult de o mie cinci sute de avocați întâlniți în cadrul formării cu privire la mediere, m-a făcut să-i cunosc prin prisma legăturilor amicale, în afara funcției. Am descoperit atunci magistrați și avocați care, departe de a fi înfumurați, erau modești, în căutarea unei certitudini în cunoașterea subtilităților, relațiilor umane, sursă a numeroase conflicte pe care le conduseseră, conciliaseră sau judecaseră.

Aceste cunoștințe nu le-au fost transmise la cursurile pentru formarea lor profesională inițială.

De la formarea juridică la formarea pentru mediere

Ce am aflat despre formarea profesională generală în domeniul juridic? Continue reading “Teoria si practica medierii” »

Un duș rece al cifrelor pentru mediere

Se dedică prietenilor mei mediatori de pe facebook.

Trebuie să recunosc faptul că uneori agitația din jurul medierii mă obosește teribil. Cu toată simpatia pe care o port celei mai noi profesii (para)juridice, comportamentul lor colectiv  mi se pare uneori deplasat. O forfotă permanentă pe rețelele de socializare, dese reacții  compulsive, săltări nervoase și în general, o disponibilitate teribilă spre harță  în apărarea virtuților nemaiîntâlnite (pare-se) ale medierii.

Cel mai adesea oboselii îi predomină însă sentimentul de compătimire pentru naivitățile lor. Din discuțiile purtate cu mulți dintre ei, cei mai mulți cred sincer în succesul iminent al medierii și în supremația ei de mâine. Cuprinși de  un soi de fanatism, sunt gata să treacă prin foc pentru profeții noii justiții de mâine, în care instanțele vor fi doar opțiunea de plictiseală a justițiabilului.  Probabil că acest exces de încredere și de urmare a liderilor se justifică cumva, până la urmă nu este problema mea.

În mai multe rânduri am încercat să le dau mesaje raționale. Să-i îndemn la reținere, pragmatism și decență. Într-un material de acum un an încercam să-l temperez pe președintele Consiliului de Mediere, d-ul avocat Dorin Bădulescu care, cuprins de cine știe ce viziuni mesianice,  anunța nici mai mult nici mai puțin decât că până la sfârșitul anului 2013 urmau să aibă loc peste 1 milion (1.000.000) de medieri. Nu mai reiau ce am spus în materialul meu, însă e evident că milionul de dosare stopate să ajungă în instanțe s-a evaporat. De fapt, că așa e în tenis, în anul 2013 s-a înregistrat recordul absolut de dosare pe rolul instanțelor din România, de peste 3,33 milioane de dosare.

De asemenea, o spun încă din 2010, când eram la Tribunalul Vrancea: mediatorul nu-i poate face “concurență” judecătorului. Dacă va avea de ales, cetățeanul va prefera întotdeauna judecătorul. De aceea  este complet greșită așteptarea ca un număr mare de cereri de mediere să vină din dosarele deja aflate pe rolul instanțelor. Medierea trebuie sa se interpună până la luarea deciziei de sesizare a instanței cu o cerere de către cetățean.

Cred că mediatorii, poate înainte de a devenii sclavii cu totul ai noii religii, au dreptul să cunoască cifrele reale.

  • În 2010 numărul total al medierilor în instanță a fost de 258.
  • În 2011 acesta a crescut la 1525, la care s-au adăugat 2 în materie penală.
  • În 2012 am avut 1728 de medieri în instanță și una penală
  • În sfârșit, în 2013 avem față de anul anterior o creștere de exact 21 de cauze finalizate prin mediere. S-au înregistrat 1749 de cauze finalizate în instanțe prin mediere și 13 în materie penală. cele mai multe medieri s-au finalizat în circumscripția CA București (565), CA Bacău (308), CA Galați (280) și CA Pitești (86). În raza majorității celorlalte curți de apel, deci la toate instanțele, s-au înregistrat sub 50 de medieri.

În 4 ani (2010-2013) în România s-au pronunțat 5276 de medieri judiciare dintr-un total de peste 9,5 milioane de dosare soluționate. Asta înseamnă exact o mediere la 1.800 de hotărâri pronunțate de judecători.

Pe parcursul anului 2013 instanțele din România au soluționat nu mai puțin de 2.408.240 dosare. Cele 1762 de cauze finalizate de mediatori reprezintă exact 0,073% din acest număr.

Potrivit statisticilor oficiale, în acest moment avem 8446 de mediatori autorizați. Aceasta înseamnă că  4 mediatori din 5 nu au avut nici măcar o mediere finalizată în instanță în tot cursul anului 2013. Mediatorilor din România le-au revenit exact 0,20 de medieri pe persoană într-un an întreg.

Statistica este lipsită de emotivitate.  În context, aceasta este un avantaj însă. Cred ca marea masă a mediatorilor are dreptul să cunoască întocmai realitatea rece a cifrelor.

Sursa:http://jurindex.ro/un-dus-rece-al-cifrelor-pentru-mediere/

Ce aşteptăm de la mediator ?

În ultimii ani, a devenit posibil ca un conflict, înainte de a ajunge în Instanţă sau chiar în timpul procesului aflat pe rol, să poată fi abordat şi prin altă formă de soluţionare, extrajudiciară, numită mediere. Ce presupune această procedură? Şedinţele de mediere au un caracter informal, relaxat. Caracterul confidenţial, instituit prin lege, oferă solicitantului posibilitatea de a-şi formula pretenţiile pe care le are de la partea cu care se află în conflict şi, prin dialogul facilitat de mediator, să le negocieze. Ce aşteptăm de la mediator: 1.      În primul rând, mediatorul are rolul de a înlesni comunicarea între persoanele care nu se înţeleg asupra unor bunuri, situaţii de viaţă, relaţii familiale, profesionale, sociale, religioase etc. 2.      Într-o mediere, persoanele care au un astfel de diferend sunt numite părţi, nu reclamant şi pârât, şi sunt privite cu aceeaşi înţelegere şi disponibilitate de către mediator, pentru că acesta nu se substituie judecătorului sau arbitrului, prin urmare el se foloseşte de pregătirea pe care o are, de calităţile şi experienţa de viaţă, pentru a facilita dialogul şi a aplana conflictul. 3.      Mediatorul nu este angajatul celui care formulează o solicitare de mediere, pentru că nu este avocat şi nu urmăreşte interesul uneia dintre părţi. Scopul mediatorului este acela de a înţelege obiectivele fiecărei părţi, de a căuta interesele lor comune care fac posibilă o soluţie acceptabilă pentru toţi cei implicaţi în dispută. DE CE? Este foarte simplu, dacă nu se ajunge la o astfel de soluţie de rezolvare care pune în balanţă şi avantajele şi dezavantajele rezolvării pe calea amiabilă faţă de cea din Instanţă, nu poate exista un acord de mediere semnat, finalitatea dorită a medierii. 4.  Continue reading “Ce aşteptăm de la mediator ?” »

Acordurile de mediere luate cu celeritate in vacanta

Intelegerea amiabila a justitiabililor in fata mediatorilor are avantajul ca, odata cu vacanta judecatoreasca, printre procesele care inca primesc termene de judecata se vor numara si cauzele in care s-a incheiat un acord de mediere intre parti. Ramane insa de vazut daca justitiabilii vor renunta la lunile si chiar anii de judecata in favoarea unei intelegeri amiabile. Avocatii vranceni sunt insa sceptici in privinta acestei variante, dat fiind ca partile inca prefera sa stea in fata judecatorului.

Vacanta judecatoreasca care a inceput la 1 iulie inseamna doua luni de pauza pentru marea majoritate a proceselor. Pana in septembrie, instantele vor judeca doar anumite cauze, printre care se numara si cele in care s-a incheiat un acord de mediere, indiferent de obiectul judecatii. Aceasta inseamna ca, indiferent de natura penala, civila sau comerciala a spetelor, procesele se pot finaliza intr-un interval scurt. Depinde insa doar de justitiabili sa transeze litigiile cat mai rapid.

Potrivit consilierului Carmen Dantis, purtatorul de cuvant al Tribunalului Vrancea, in intervalul 1 iulie – 31 august, fiind vacanta judecatoreasca, justitiabilii sunt chemati in instanta doar in spetele unde legea prevede solutionarea de urgenta.

In perioada amintita, activitatea instantei este restransa, urmand a fi judecate doar cauzele pentru care legea prevede solutionarea de urgenta si cu celeritate si cele in care s-a incheiat un acord de mediere, indiferent de obiectul judecatii„, se arata intr-un comunicat al tribunalului, a carui registratura isi asteapta „clientii” in intervalul orar 10 – 12. In acelasi timp, arhiva tribunalului are program de lucru cu publicul marti, miercuri si joi, intre aceleasi ore. Continue reading “Acordurile de mediere luate cu celeritate in vacanta” »

Mai puţin timp pierdut cu procesele

Începând de astăzi, şedinţa de informare privind avantajele medierii nu mai este obligatorie, conform unei Decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR). Mai mult, prin această decizie, cererile vor fi admise în instanţă fără să fie nevoie de o dovadă că părţile au fost la mediator. Decizia se aplică atât proceselor în care sunt implicate persoane fizice, cât şi cele în care sunt implicate persoane juridice. Decizia CCR nr. 266/2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale articolului 2 alineatul (1) şi (1²) şi articolului 60¹ din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator se aplică din data de 25 iunie 2014, deoarece a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr 464.

Prin această decizie, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi constat că prevederile art. 2 alin. (1) şi (1²) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale, deoarece încalcă articolul 21 din Constituţie.

Prevederile neconstituţionale şi prevederea pe care o încalcă

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 menţiona că, dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege. Continue reading “Mai puţin timp pierdut cu procesele” »

Translate this site:

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

octombrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR