Formal si informal in mediere sau cum sa ne facem profesia eficienta

Anul 2003 a reprezentat pentru mine momentul in care am inceput sa mediez, mult inainte de aparitia legii sau a oricaror reglementari in domeniul medierii in Romania si fara obligatiile impuse de aceasta.
In urma instruirii mele si a altor colegi, formatorii americani au concluzionat ca putem media si, pentru ca aveam un cadru in care ne puteam desfasura activitatea – o organizatie neguvernamentala – am inceput sa acceptam cauze la mediere.
Si atunci, ca si acum, ne-am gandit la ce tipuri de documente trebuia sa intocmim pentru si cu cei care doresc sa participe la mediere. Dupa o scurta experienta profesionala proprie a fiecaruia, mediatorii de atunci, am decis ca este necesar sa intocmim „ceva” contracte si acte care sa asigure un cadru optim pentru desfasurarea unei medieri.
Asa am ajuns sa concluzionam ca este necesar un contract de pre-mediere, inscrisul care asigura raportul juridic dintre mediator si partea care solicita medierea, dar si mandateaza mediatorul sa faca demersuri catre cealalta parte in vederea stabiliri momentul debutului medierii.
Urmatorul act necesar era invitatia la mediere, sau documentul prin care invitam cealalta parte la mediere, iar in cazul in care medierea era acceptata, se intocmea contractul de mediere si, eventual, un acord de confidentialitate pentru insotitorii partilor.
Pentru a finaliza o etapa sau chiar procedura medierii, a fost conceput un formular de proces-verbal, care se putea adapta la mai multe situatii (de constatare a prezentei partilor, de amanare, de inchidere a procedurii).
Pentru o mediere, fara sa avem un cadru legal, in anul 2003 se intocmeau maxim cinci inscrisuri.
Acum, dupa 10 ani, un profesionist trebuie sa intocmeasca urmatoarele: Continue reading “Formal si informal in mediere sau cum sa ne facem profesia eficienta” »

Read more...

Teoria win-win, cheia rezolvarii conflictelor

Exista doua cauze majore care genereaza conflictele.Prima rezulta din neintelegerile datorate comunicarii. Comunicarea este un fenomen complex, cu multe distorsiuni. De multe ori ni se intampla ca una sa gandim, altceva sa vrem sa transmitem, o a treia varianta sa spunem si peste toate acestea, cu totul altceva intelege interlocutorul.

Intentia poate sa nu existe. Pur si simplu lucrurile asa se intampla. Daca nu avem capacitatea de a ne da seama de aceste distorsiuni si persistam in accentuarea lor, nu peste mult timp ne vom afla in conflict.

Cea de-a doua cauza provine din incapacitatea de a imparti niste avantaje fie ele materiale, relationale, de imagine, sau de orice alta natura. Daca fiecare parte implicata considera ca i se cuvine mai mult, fara sa ia in considerare faptul ca resursele sunt limitate si face totul pentru a obtine cat mai mult, se ajunge la conflict.

Dar care este oare momentul in care apare conflictul? Continue reading “Teoria win-win, cheia rezolvarii conflictelor” »

Read more...

Cum ma pot retrage dintr-un SRL

Conditiile economice dificile din ultimii ani determina tot mai multe societati comerciale sa-si modifice structura actionariatului.  Ce procedura se aplica in cazul in care un asociat renunta sa mai faca parte dintr-o societate sau este nevoit sa o faca ?

Retragerea dintr-o societate comerciala este un drept subiectiv stabilit de lege, drept ce se exercita in conditiile reglementate de lege, dar si in conformitate cu prevederile conventiei dintre parti, actul constitutiv.

Retragerea unui asociat dintr-o societate comerciala este reglementata de prevederile articolului 226 din Legea societatilor 31/1990.

Astfel, conform prevederilor legislative, asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata, se poate retrage din societate:
  • in cazurile prevazute in actul constitutiv;
  • cu acordul tuturor celorlalti asociati;
  • in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
In toate cazurile retragerea devine efectiva, deci opozabila tertilor, doar odata cu inregistrarea ei la Oficiul Registrului Comertului.
Read more...

Taxele de timbru se înjumătăţesc prin mediere

Ce trebuie să ştie oamenii despre mediere, ce înseamnă informarea prealabilă şi cum putem ajunge să nu mai plătim taxe exorbitante pentru un litigiu ?


Informarea la mediator a devenit obligatorie. S-au obişnuit oamenii cu această procedură?

Chiar dacă obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile de informare cu privire la mediere a intrat în vigoare de la data de 15 februarie, creşterea numărului de medieri efectuate s-a înregistrat abia mai târziu. După data de 1 august când a intrat în vigoare sancţiunea pentru reclamant, în sensul că instanţa respinge ca inadmisibilă cererea acestuia, dacă nu se face dovada procedurii de informare la mediator. Şi mai exact, o creştere mai semnificativă a fost înregistrată după reluarea activităţii instanţelor după vacanţa judecătorească, începutul lunii septembrie.

Ce facilităţi le oferă Legea taxelor de timbru celor care au litigii comerciale?

A fost modificată Legea taxelor de timbru, iar în ceea ce priveşte domeniul medierii, justiţiabilii chiar sunt motivaţi să aleagă aceasta procedură a medierii, întrucât pentru „pretenţii”, care înseamnă majoritatea covârşitoare a litigiilor comerciale – în cazul în care conflictul este soluţionat prin mediere – există doar o singură taxă de timbru în cuantum de 20 lei. În cazul în care prin mediere se soluţionează de exemplu un partaj succesoral, un partaj de bunuri comune, prin care se realizează transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia sau mai multor bunuri imobile, taxa de timbru datorată aproape că se  înjumătăţeşte.

Ce trebuie să ştie justiţiabilii în momentul în care vin la mediator pentru parcurgerea procedurii obligatorii a informării? Continue reading “Taxele de timbru se înjumătăţesc prin mediere” »

Read more...

Notarul Public poate autentifica acordul de mediere ?

In ce baza legala poate un Notar Public sa autentifice acordul de mediere ? Legea nr. 214/2013 – aprobarea OUG nr. 4/2013 – modificarea Legii nr. 76/2012 – punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila la art 4. 2. spune ca: La articolul 59, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, […]

Read more...

Consiliul de Mediere Bucuresti

Consiliul de Mediere este organismul naţional care coordo­nează şi supraveghează activitatea de mediere în România. Primul Consiliu de Mediere din istoria României a fost validat (membrii săi fiind numiţi în urma îndeplinirii unor criterii) de către Ministerul Justiţiei prin Ordinul nr. 2220/C din 6 octombrie 2006 în condiţiile în care legea nr. 192 din 16 mai 2006 a fost publicată în Monitorul Oficial numărul 441 din data de 22 mai 2006. Acesta a elaborat următoarele documente: Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului de Mediere (care a fost şi supus consultării publice), Codul de Etică şi Deontologie Profesională a Mediatorilor, Normele de Răspundere Disciplinară a Mediatorilor Autorizaţi, Standardul Ocupaţional al Mediatorului, Ghidul Practic pentru Parcurgerea Procedurii de Autorizare a Mediatorilor, Standardul de Formare a Mediatorului şi Lista furnizorilor de formare în domeniul medierii. Prin hotărârea nr. 964 din data de 03.05.2008, Consiliul de Mediere a adoptat primul tablou al mediatorilor, hotărârea fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Al doilea Consiliu de Mediere (primul ales de către mediatori) a fost validat prin ordinul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nr. 2772/C din 13 octombrie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 695 din 15 octombrie.

Consiliul de mediere este descris de lege ca fiind un „organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti.” Acesta este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor legii nr. 192/2006 şi regulamentului său de organizare şi funcţionare.

Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct sau prin reprezentare, de către mediatorii autorizaţi. Alegerea membrilor are loc în condiţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a Con­siliului de mediere (ROF). Din Consiliu pot face parte numai persoane care dispun de cunoştinţe teoretice şi de experienţă practică în domeniul medierii.

Consiliul de mediere va alege un preşedinte şi un vicepre­şedinte şi va desemna, dintre membrii săi, o comisie cu activitate permanentă (cu mandat de un an), care pregăteşte lucrările Consiliului. Consiliul de mediere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, în şedinţe publice (regula) sau secrete (excepţia, în cazul în care membrii decid în acest sens).

Consiliul de mediere îşi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul consiliu de mediere şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun.

Principalele atribuţii ale Consiliul de mediere sunt: promo­varea activităţii de mediere şi a intereselor mediatorilor autorizaţi, în scopul asigurării calităţii serviciilor din domeniul medierii, elaborarea standardelor de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie, autorizarea programelor de formare profesională a mediatorilor, întocmirea şi actualizarea listei furnizorilor de formare a mediatorilor, autorizarea mediatorilor, întocmirea şi actualizarea tabloului mediatorilor autorizaţi, ţinerea evidenţei birourilor mediatorilor autorizaţi, supravegherea respectării standardelor de formare în domeniul medierii, adoptarea Codului de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi a normelor de răspundere disciplinară a acestora, formularea de propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea, adoptarea regulamentului privind organizarea şi funcţionarea sa precum şi îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulament.

Pierderea calităţii de membru al Consiliului de Mediere (constatata prin hotărâre a Consiliului) intervine în următoarele situaţii: Continue reading “Consiliul de Mediere Bucuresti” »

Read more...

Tabloul Mediatorilor din Bucuresti

Toţi mediatorii autorizaţi se regăsesc pe Tabloul Mediatorilor întocmit de catre Consiliul de Mediere. Întocmirea unui tablou (lista detaliată) cu profesioniştii care exercită profesia de mediator are rolul de a certifica faptul că aceştia dispun de o pregătire profesională corespunzătoare atestată de către organismul autonom care coordonează activitatea de mediere în România. După modelul altor profesii liberale (vezi tabloul avocatilor), tabloul mediatorilor vine în sprijinul potenţialilor beneficiari ai serviciului de mediere, dându‑le posibilitatea acestora să îşi aleagă mediatorul care le corespunde. Potenţialul client este cel care îşi va alege mediatorul ghidându‑se dupa menţiunile consemnate pe tablou. Mediatorul nu poate fi niciodată impus părţilor, acestea având facultatea de a‑şi alege liber mediatorul. De aceea, tabloul mediatorilor se dovedeşte un instrument util în cunoaşterea mediatorilor dintr‑o anumită zonă şi pentru alegerea unui mediator care în viziunea beneficiarilor serviciului de mediere se pliază pe un anumit conflict.

Pentru a se da un caracter instituţional profesiei de mediator, tabloul este publicat în Monitorul Oficial al României, publicaţia oficială a statului român.

Întocmirea tabloului revine în sarcina Consiliului de Mediere care după autorizarea mediatorilor, certifica pregătirea profesională a acestora prin trecerea lor pe tablou. După publicarea în Monitorul Oficial, acesta se pune la dispoziţia tuturor persoanelor interesate la sediul Consiliului de Mediere, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de Internet a acestuia. Prezenta acestuia la sediul unor institutii importante constituie un catalizator de promovare a medierii, aratând importanţa pe care legiuitorul o acordă instituţiei medierii.

Consiliul de Mediere are obligaţia impusă prin lege de a actualiza periodic cuprinsul tabloului mediatorilor, ţinând astfel publicul informat cu privire la noile autorizări sau retrageri ale mediatorilor. Numărul actualizărilor anuale ale tabloului nu este precizat putând fi facute oricâte actualizări sunt necesare. Totuşi, este obligatorie cel puţin o actualizare anuală. În aceeşi măsură, mediatorii autorizaţi sunt obligaţi să comunice Consiliului de Mediere orice modificare intervenită în menţiunile cuprinse în tablou pentru ca cei interesaţi să fie informaţi cu privire la modificările survenite.

Consiliul de Mediere are obligaţia de a publica anual în Monitorul Oficial, Partea I tabloul mediatorilor reactualizat, la fel cum se procedează şi în cazul altor profesii liberale.

Tabloul mediatorilor cuprinde conform prevederilor articolului 12 alin. 2 din legea nr. 192/2006 urmatoarele date:  Continue reading “Tabloul Mediatorilor din Bucuresti” »

Read more...

Medierea in raporturile de munca

Mediatorul reprezinta profesionistul care gestioneaza situatiile conflictuale indiferent de zona unde acestea se nasc.
Dreptul muncii genereaza o paleta variata de dispute care se pot stinge prin mediere, dispute intre marile entitati, sindicate versus patronate, dar si entitatile individuale (angajat versus angajat si angajat versus angajator).
Disputa reprezinta, fundamental, o incompatibilitate la nivel de relatie creata intre partile implicate, deficienta generata de insuficienta resurselor si de opinii diferite bazate permanent pe o suma de factori ce activeaza reactii inadecvate, parazitand comunicarea constructiva.
Plecand de la premiza expusa anterior, mediatorul devine catalizatorul reactiei, indrumand participantii la disputa prin toate etapele acesteia, consumand resursele generatoare de conflict.
Conflictele de munca raman in tiparul expus, avand izvoarele in cumulul de perceptii ce se inmagazineaza de ambele parti si care genereaza situatii tensionate prin lipsa satisfactiilor reciproce.
Astfel, mediatorul poate asigura gestionarea eficienta a unei negocieri contractuale dintre angajat si angajator, intelegerea identificata in mediere concretizandu-se intr-un act aditional la contractul de munca si poate realiza un cadru optim in care reprezentantii a doua entitati (sindicate – patronate) pot concretiza un plan de restructurare sau de reorganizare ce imbraca forma unui acord de mediere.
Medierea reprezinta modalitatea alternativa de solutionare a unei dispute prin care partile aflate intr-un conflict isi pot identifica solutiile proprii, in prezenta facilitatorului care se regaseste in persoana mediatorului, in conditii de deplina confidentialitate.
Avantajele imediate ale procedurii de mediere sunt reprezentate de: multitudinea de potentiale solutii identificate chiar de parti, care au posibilitatea sa isi adapteze atitudinile una fata de cealalta chiar in timpul sedintei de mediere, in mod flexibil si fara constrangerile formalismului din instanta de judecata; rapiditatea gestionarii resurselor si identificarii de optiuni; cresterea eficientei prin economii reale de timp, bani si stres.
Pentru angajatori, o importanta deosebita o reprezinta Continue reading “Medierea in raporturile de munca” »

Read more...

Confidentialitatea la mediator

Principiul fundamental al medierii este reprezentat de confidentialitate si este regasit foarte bine conturat si expres prevazut in legea medierii.

Cand se naste obligatia de confidentialitate pentru mediator si cand pentru parti?

Se impune necesitatea identificarii momentului activarii principiului, pentru a putea clarifica conceptul de confidentialitate. Astfel, exista doua momente pe care le putem analiza:
Primul reprezinta momentul in care dobandesti calitatea de mediator prin autorizare, iar momentul urmator este cel in care semnezi contractul de mediere cu partile.
 Raportat la prima ipoteza si anume momentul in care dobandesti calitatea de mediator, calitate conferita de lege, unde gasim stipulata si obligatia de confidentialitate:
Mediatorul are o obligatie generala de a pastra confidentialitatea, obligatie ce se naste prin efectul legii si care se rasfrange asupra tuturor discutiilor cu eventualele parti ce pot intra in mediere, acesta putand invoca principiul chiar daca nu s-a ajuns la intocmirea unui contract de mediere.
Sunt incidente in aceasta faza dispozitiile legale cu privire la obligarea mediatorului de a informa institutiile abilitate despre eventuale incalcari ale normei penale? Continue reading “Confidentialitatea la mediator” »

Read more...

Cum sa scapi de cazier dupa o fapta penala ?

Avantajul medierii in materia penala: „Faptuitorul poate scapa fara inscrierea in cazier a faptei penale”
Medierea, una din modalitatile legale care permit solutionarea unui litigiu pe cale amiabila, este deja aplicata cu succes in unele locuri. Deocamdata, medierea vizeaza doar procesele civile, insa procedeul medierii se va aplica si in procesele penale dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala. Despre toate aceste lucruri a vorbit pentru Avocatura.com judecatorul Corina Crina Hotca din cadrul Judecatoriei Satu Mare, care vede ca fiind de bun augur aplicarea dispozitiilor legale privind medierea in sfera penalului.

 

Obligativitatea declansarii procedurii de informare privind medierea inaintea initierii unei actiuni in instantase aplica din data de 1 august a.c. Procedura are doua parti: sedinta de informare asupra avantajelor medierii si medierea propiu-zisa.Judecatorul Corina Crina Hotca, purtatorul de cuvant al Judecatoriei Satu Mare subliniaza ca doar sedinta de informare este obligatorie, nu si medierea.

De asemenea, informarea este obligatorie doar in anumite cauze civile. Aceasta informare este, potrivit legii, gratuita, nefiind posibila perceperea vreunui onorariu.Ulterior partile vor decide daca incep medierea sau nu si daca o fac platesc deja onorarii. De asemenea ele pot renunta pe parcurs la mediere”, puncteaza judecatorul Corina Crina Hotca.

In opinia judecatorului satmarean, Continue reading “Cum sa scapi de cazier dupa o fapta penala ?” »

Read more...