Medierea in Noul Cod Penal

Rolul medierii in contextul Noului Cod Penal

Medierea isi gaseste locul foarte bine in acest nou cadru  (conform art.108, alin.4 din NCP)

Infractiunile in care poate interveni medierea sunt:

lovirea, vatamarea corporala, furtul intre rude/soti, vatamarea corporala din culpa, violarea domiciliului,violarea secretului corespondentei, divulgarea secretului corespondentei, gestiunea frauduloasa, abuzul de incredere, abandonul de familie, nerespectarea masurilor de incredintare a minorilui /-lor, tulburarea posesiei  etc. in cadrul urmaririi prealabile in care poate fi facuta medirea. 

NCP prelungeste termenul de realizare a plangerii penale de la 2 luni la 3 luni.

NCP modifica articole cu privire la minori. Minorii NU vor mai fi inchisi in penitenciar.

Regula fiind urmatoarea: Continue reading “Medierea in Noul Cod Penal” »

Contractul de mediere si onorariul mediatorului

Articolul 44 din legea 192/2006 interzice desfasurarea sedintelor de mediere inainte de incheierea contractului de mediere, contract care se incheie intre mediator si toate partile care participa la mediere. Aceasta prevedere protejeaza partile, deoarece discutiile care au loc inainte de semnarea contractului, din punct de vedere legal, nu sunt supuse regulii confidentialitatii.

Fiecare contract de mediere semnat creeaza doua raporturi juridice: unul intre mediator si parti si altul intre cele doua parti, acesta fiind motivul pentru care mediatorul trebuie sa se asigure ca partile si-au dat consimtamantul in mod liber, neviciat.

Sub sanctiunea anularii, contractul de mediere trebuie sa contina urmatoarele clauze:

  •  identitatea partilor sau a reprezentantilor lor;
  •  tipul sau obiectul conflictului;
  •  declaratia partilor ca au fost informate de catre mediator cu privire la mediere, efectele acesteia si regulile aplicabile;
  •  obligatia mediatorului de a pastra confidentialiltatea si decizia partilor cu privire la pastrarea confidentialitatii;
  •  angajamentul partilor aflate in conflict de a respecta regulile aplicabile medierii;
  •  obligatia partilor de a achita onorariul cuvenit mediatorului si cheltuielile efectuate de acesta pe parcurul medierii in interesul partilor, precum si modul de avansare si de plata a acestor sume, inclusiv in caz de renuntare la mediere sau de esuarea procedurii, precum si proportia care va fi suportata de catre parti. Daca nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de catre parti in mod egal;
  •  limba in care se desfasoara medierea;
  •  numarul de exemplare in care va fi redactat acordul,in cazul in care acesta va fi in forma scrisa, corespunzator numarului partilor semnatare ale contractului de mediere;
  •  obligatia partilor de a semna procesul verbal intocmit de mediator, indiferent de modul in care se va incheia medierea.

Contractul de mediere este un contract solemn- se incheie in forma scrisa, sinalagmatic- exista obligatii interdependente si reciproce ale mediatorului si ale partilor- si oneros- fiecare parte doreste obtinerea unui rezultat iar mediatorul are dreptul la un onorariu. Continue reading “Contractul de mediere si onorariul mediatorului” »

Rezultatele studiului de impact al Directivei privind Medierea in UE

Pe 20 ianuarie 2014, in cadrul Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a fost prezentat studiul de impact cu titlul <<”Redemararea” directivei privind medierea: evaluarea impactului limitat al implementarii sale si propunerea  de masuri pentru cresterea numarului de medieri in UE >>*.

Pentru cresterea semnificativa a numarului celor care recurg la mediere in Uniunea Europeana, propunerea de ansamblu care rezulta din studiu este urmatoarea: interventie legislativa care sa introduca, nu doar sa permita, un model minimal de mediere obligatorie, cel putin pentru anumite categorii de cazuri.

I. Context

In aprilie 2013, Parlamentul European a lansat o cerere de propuneri in vederea realizarii unui studiu comparativ cu privire la implementarea directivei cadru 2008/52/CE privind medierea. Obiectivul studiului era obtinerea unui feedback la nivelul statelor membre UE cu privire la experienta dobandita in urma transpunerii directivei in sistemele legislative nationale si identificarea motivelor pentru care medierea nu este folosita mai des atat in cazul conflictelor interne, cat si al celor transfrontaliere. Studiul a fost contractat si realizat de echipa condusa de Profesorul Giuseppe De Paolo de la Universitatea Hamline din SUA si Presedinte al centrului din Italia ADR Center – membru al JAMS International, in vederea evaluarii impactului directivei cu privire la mediere cu o analiza aprofundata a anumitor sisteme nationale. Echipa de studiu a propus de asemenea un instrument sistematic pentru evaluarea eficacitatii instrumentelor nationale a politicilor de mediere, impreuna cu un numar de solutii practice legislative si non-legislative evaluate de expertii in mediere din Uniunea Europeana.

Astfel, a fost lansat un chestionar la nivel european in vederea stabilirii impactului legislatiei in vigoare actualmente in Statele Membre, cat si a eventualelor solutii legislative si a propunerilor non-legislative. Continue reading “Rezultatele studiului de impact al Directivei privind Medierea in UE” »

Vatamare corporala grava din accident rutier-impacarea partilor

Împăcarea părților (autor-victimă) în caz de vătămare corporală gravă din accident auto, înlătură răspunderea penală a autorului producerii accidentului iar acesta nu mai este sancționat penal.

Împăcarea părților se poate face până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată.

În situația în care împăcarea părților intervine în faza de cercetare penală, parchetul (procurorul) este obligat să dispună, prin rezoluție, neînceperea urmăririi penale.

În situația în care împăcarea părților intervine în faza de urmărire penală, procurorul este obligat să dispună încetarea urmăririi penale.

În situația în care împăcarea părților intervine în faza de judecată, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată, instanța de judecată este obligată să dispună achitarea inculpatului (autorului accidentului).

Indiferent de data producerii accidentului, dacă nu a rămas definitivă hotărârea penală, împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Aceasta datorită faptului că legea penală retroactivează, aplicându-se legea penală cea mai favorabilă,  în toate dosarele penale și în toate procesele penale aflate pe rol.

Cea mai eficienta forma legala de impacare a partilor este impacarea partilor la mediator.

Art. 132 Cod procedură penală – Împăcarea părţilor în cazurile prevăzute de lege înlătură  răspunderea penală (care are ca obiect sancţiunea penală) şi stinge și acţiunea civilă (pretenţiile de despăgubire).

Împăcarea este personală şi produce efecte numai dacă intervine până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu împăcarea se face numai de reprezentanții lor legali. Cei cu capacitate de exercițiu restrânsă se pot împăca cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege. Împăcarea produce efecte şi în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu (de către poliţie sau procuror).

Legea nr. 202/2010  din 25 octombrie 2010 (numită și Legea micii reforme în justiție) privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor (de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, a Codului civil şi Codului de procedură civilă)  a prevăzut posibilitatea împăcării părţilor în cazul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă în forma prevăzută de art. 184 alin. (1) şi (2) Cod penal ( când urmarea vătămării integrităţii corporale constă în producerea unor leziuni traumatice care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau a vreuneia din următoarele consecinţe: Continue reading “Vatamare corporala grava din accident rutier-impacarea partilor” »

CSM a stabilit cum se face informarea pt mediere

Cu privire la modul in care se face informarea cu privire la mediere, la solicitarea Consiliului de Mediere si Uniunii Centrelor de Mediere din Romania cu privire la modificarile art. 2 din Legea medieriiaduse prin pct.4 din Legea 214/2013, Plenul CSM a decis azi (pct.24) urmatoarele – cu mentiunea ca incadrarile juridice imi apartin:

– magistratul are indatorirea de a informa partile cu privire la existenta medierii ca procedura alternativa procesului judiciar si le va indruma catre mediator (conform art. 2 alin.1 ind.3 coroborat cu art. 6 Legea 192/2006 si art. 21 C.proc.civ);

– mediatorul este cel care urmeaza a realiza toate etapele de mediere, inclusiv procedura de informarefinalizata prin certificatul de mediere (art. 2 alin 1 ind.1 din Legea medierii).

Sursa:http://cristidanilet.wordpress.com/2013/12/10/csm-a-stabilit-cum-se-face-informarea-pt-mediere/

Despre relatia avocat-mediator

IN CIVIL: 13. Codurile de conduită a avocaţilor ar trebui să includă o obligaţie sau o recomandare de a propune, în cazurile potrivite, modurile alternative de rezolvare a conflictelor, dintre care medierea, înainte de a iniţia o procedură în faţa instanţelor judecătoreşti şi de a furniza informaţii şi sfaturi pertinente clienţilor lor referitor la acest subiect. 14. Barourile şi asociaţiile profesionale de avocaţi ar trebui să dispună de listele de mediatori şi să le difuzeze printre avocaţi.
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?Ref=CEPEJ%282007%2914&Language=lanRomanian&Ver=original&Site&BackColorInternet=B9BDEE&BackColorIntranet=FFCD4F&BackColorLogged=FFC679

IN PENAL 13. Codurile de conduită a avocaţilor ar trebui să includă o obligaţie sau o recomandare pentru avocaţi de a lua măsuri în vederea furnizării unor informaţii pertinente şi de a propune părţilor, dacă aceasta este adecvat, să recurgă la medierea victimă-delincvent cât şi de a pleda pentru trimiterea la mediere a cauzei de către autorităţile competente.
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?Ref=CEPEJ%282007%2913&Language=lanRomanian&Ver=original&Site&BackColorInternet=B9BDEE&BackColorIntranet=FFCD4F&BackColorLogged=FFC679

Medierea conflictelor de muncă

Zemanta Related Posts ThumbnailPentru că toţi cei care vor să-şi tranşeze neînţelegerile în instanţă sunt obligaţi să meargă mai întâi la mediator, ne propunem prin noua rubrică săptămânală să explicam care sunt cazurile în care este folosită medierea şi care sunt beneficiile unei astfel de practici.

În ultimul timp, conflictele de muncă sunt din ce în ce mai dese.Rezolvarea lor prin şedinţele de mediere reprezintă procedeul cel mai dorit atât de angajatori, cât şi de angajaţi. Conflictul dus în instanţă ajunge de cele mai multe ori să agraveze relaţiile dintre oameni şi situaţia firmei respective.

Un exemplu de conflict de muncă:

Firma X angajează pe dl Y pe o perioada nedeterminată pentru un salariu net lunar de 580 lei/ lună. În momentul încheierii contractului de muncă, angajatorul îl pune să semneze o demisie în alb. Omul, de bună credinţă, semnează acest document. După o anumită perioadă, timp în care firma X nu îi achită salarul lunar cuvenit (decât într-o mică măsură), angajatul Y nu mai este primit la serviciu. Dl Y solicitând un răspuns, firma X îi aduce la cunoştinţă că nu mai doreşte serviciile sale arătându-i ca dovadă demisia semnată şi dată. Acesta nu poate contesta.Angajatul Y merge să îşi depună documentele pentru acordarea ajutorului de şomaj şi constată cu surprindere că firma X nu a achitat dările către stat, acesta neputând primi ajutorul de şomaj pe care statul îl poate acorda şi nici nu poate beneficia de sistemul de asigurări de sănătate. Angajatul Y solicită procedura medierii pentru a-şi rezolva problemele cu firma X.

Soluţionarea conflictului prin procedura de mediere Continue reading “Medierea conflictelor de muncă” »

Cum se desfăşoară medierea?

Zemanta Related Posts ThumbnailPentru a apela la mediere este necesara cunoaşterea procedurii în sine de către părţi. Explicarea principiile medierii, efectelor acesteia şi a regulile aplicabile ii revine mediatorului.

Anterior semnării contratului de mediere, mediatorul va explica, în termeni clari, drepturile pe care părţile implicate într‑un conflict le au în timpul medierii, va explica acestora rolul său de facilitator în cadrul acestei proceduri voluntare, le va prezenta procedura desfăşurării şedinţei de mediere, avantajele medierii şi costurile pe care le implică.

De obicei, medierea are loc la sediul biroului mediatorului. Medierea poate avea loc doar după semnarea contractului de mediere intre mediator şi părţile care urmează a fi mediate. După semnarea contractului, se va stabili, prin acordul părţilor, data şi ora începerii şedinţei de mediere, iar mediatorul va stabili locul desfăşurării medierii.

Obligaţia mediatorului este una de diligenta şi nu una de rezultat. Onorariul mediatorului se suporta în cote egale de către părţi dacă acestea nu convin altfel.

Spaţiul în care are loc medierea trebuie sa fie apt pentru mediere (liniştit, primitor, intim, neutru). Mobilierul trebuie să fie adecvat, obligatorie fiind prezenta unei mese şi un număr suficient de scaune.

Medierea se bazează pe Continue reading “Cum se desfăşoară medierea?” »

Medierea conflictelor – un drept castigat

mediatorViata ne ofera oportunitati care ne dau confort, adaptare, flexibilitate, capacitatea de a gasi solutii la problemele noastre. SUNTEM IN FIECARE ZI ASALTATI DE NEGURA GANDURILOR DE RAZBUNARE FATA DE CEVA SAU CINEVA CARE, INTR-UN MOMENT AL EXISTENTEI NOASTRE, NE-A FACUT RAU SAU NE-A FURAT DIN DEMNITATE.

Nemultumirile care intra in inconstientul nostru ies la suprafata, se extind, atingand persoane, de cele mai multe ori, nevinovate. Veninul existentei noastre ESTE UN CONFLICT NEREZOLVAT. Exista o alternativa pentru a solutiona conflictele noastre, alternativa care isi construieste un drum viabil: medierea.

Medierea restabileste ceea ce dorinta de razbunare a distrus: comunicarea, dialogul intre parti. Orice conflict poate fi mediat, transformat in ceva viabil, constructiv pentru o relatie viitoare. La aceasta concluzie a ajuns si marele negociator international si mediator W. Ury. Medierea ne ofera posibilitatea de A SCHIMBA ideile noastre preconcepute, clarifica ceea ce pana atunci era invaluit in ceata incertitudinii. Medierea ofera partilor sa reinceapa un dialog constructiv, empatic. Fata in fata, exprimandu-si deschis nemultumirile si sentimentele conexe, asistam la o transformare mentala a ceea ce pana atunci parea de neschimbat. Un exercitiu de imaginatie ar putea fi urmatorul: suntem fata in fata cu partea adversa intr-un loc placut, primitor. Intre parti este o a treia persoana, neutra, care asculta atent partile, le ajuta sa comunice. Acesta este mediatorul. O alta ipostaza: partile fata in fata, intr-o sala de tribunal, cu spectatori curiosi, un judecator in fata noastra care da o sentinta in care unul invinge si altul pierde. CARE IPOSTAZA DESCHIDE COMUNICAREA INTRE PARTI? In gandirea noastra trebuie sa-si faca tot mai mult loc conceptul de mediere. Este conceptul viitorului, a unei societati civilizate, unde, chiar daca exista conflicte, acestea au doar valente din care se poate invata, se poate experimenta.

Arta de a construi experientele noastre conflictuale pe fundamente conciliatorii devine punctul de plecare pentru a realiza pacea in lume. Razbunare sau iertare? Continue reading “Medierea conflictelor – un drept castigat” »

Corelarea dispozitiilor legale privind medierea

mediereArticolul 227 Cpr. Civ, privind prezenta personala a partilor în vederea solutionarii pe cale amiabila a litigiului reprezinta un element de noutate în procedura civila cu referire expresa si importanta în ceea ce priveste institutia medierii raportat la rolul magistratului în legatura cu aceasta institutie.

Alineatul 1 consacra atributiile judecatorului în legatura cu împacarea partilor, precizând ca magistratul va încerca împacarea partilor pe tot parcursul procesului dând îndrumarile necesare. Rolul acestuia în determinarea partilor la împacare, împacare ce ar trebui sa conduca la stingerea litigiului.

Alineatul 2 al articolului 227 face trimitere direct la institutia medierii si în legatura cu acest text se impun mai multe distinctii. În prima parte a alineatului a judecatorul poate invita partile sa participe la osedinta de informare privind avantajele folosirii acestei proceduri si precizam ca invitatia judecatorului se poate face în orice tip de litigiu care ar putea face obiectul medierii. Invitatia adresata partilor poate fi facuta independent de limitarile prevazute în legea medierii cu privire la tipurile de litigii în care este impusa obligatia partilor de a participa la sedinta de informare privind avantajele medierii. Judecatorul în contextul dat si în virtutea obligatiilor sale generate de articolul 6 din legea medierii discuta cu partile si le prezinta posibilitatea apelarii la mediere în termeni generali. Dupa efectuarea acestui demers, judecatorul, tinâmd cont de circumstantele concrete ale cauzei poate recomanda partilor sa recurga la mediere.

Se impune o diferentiere stricta între sedinta de informare privind avantajele folosirii procedurii medierii, atribut al judecatorului generat de prevederea din cod (si de reglementarea cu privire la procedura de informare privind avantajele medierii în urma intrarii în vigoare a Legii 214 din 2013 de aprobare a OUG 4 din 2013) si sedinta de informare privind avantajele medierii sustinuta de mediator. Legea 214 din 2013 da posibilitatea ca si avocatii, notarii, consilierii juridici si procurorii sa poata informa cu privire la avantajele folosirii procedurii medierii. Este singura interpretare posibila ce poate fi data noii modificari legislative corelând întregul cadru consacrat de Legea 192 din 2006  dupa numeroasele interventii ale legiuitorului, precum si recomandarea din preambulul directivei 52/2008, care la punctul 25  prevede : Continue reading “Corelarea dispozitiilor legale privind medierea” »