Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?

Proiectul Strategiei de Dezvoltare a Sistemului judiciar 2015-2020 a fost lansat, de catre Ministerul Justitiei, in dezbatere publica.
In cadrul acestui proiect,dar mai ales in Analiza functionala a sectorului justitiei din Romaniasolicitata de Guvernul Romaniei, efectele medierii sunt mentionate prin comparatie cu evolutia medierii in alte partii ale lumii.

Mi-a atras atentia afrmatia ca in Romania medierea a fost introdusa obligatoriu inainte de proces in cauzele comerciale, situatie care nu corespunde cu realitatea, medierea nefiind niciodata obligatorie la noi in tara.
Iar infiintarea serviciilor de arbitraj de pe langa Camerele de Comert ce legatura au cu medierea?
Din modul in care sunt prezentate aceste aspecte se poate intelege ca informatiile in baza carora a fost facuta analiza au fost prezentate sau intelese altfel decat este situatia in fapt.
Intrebarea importanta este, intr-adevar, “Ce face (sau nu face) România încât utilizarea medierii este atât de rară?”. Raspunsurile sunt echivoce.
Medierea este o problema de supunere? Cand unul dintre principiile medierii este autodeterminarea partilor?
Si mai am o nedumerire: Daca “medierea este recomandată rareori între părţile extrem de inegale–cu cât partea este mai puternică, cu atât este mai posibilă reuşita acesteia prin intimidare implicită.” cat de recomandata este calea instantei? Care sunt sansele ca partea mai slaba sa nu fie intimidata si sa reziste in lupta cu partea mai puternica?
Exista un mare beneficiu vis-a-vis de mediere in aceasta noua analiza: faptul ca este luata in considerare.
Pornind de la niste informatii deformate concluziile sunt in consecinta. Iar in argumentarea lor s-a tinut cont de parerea avocatilor, statului.
A intrebat cineva si mediatorii?
Cum credeti ca ar putea fi procurorii si judecatorii mediatori in Romania?
Ar mai fi medierea o profesie liberala?
Ar mai fi CdM-ul un organism autonom si independent? Continue reading “Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?” »

Pot face echipa mediatorii si avocatii ?

Am citit, recent, o sumedenie de articole in care mediatorii erau pusi la zid de avocati. Am crezut ca mi se pare, ca nu vad eu bine, dar dupa ce am vorbit personal cu niste avocati, am ajuns la concluzia ca lucrurile nu stau tocmai bine intre cele doua parti. Probabil ca au nevoie sa fie mediate! Sau, de ce nu, puse in fata instantei. Asta ar fi tocmai apogeul solutiei.

Insa, de unde deriva toata nebunia legata de mediere? De ce nu sunt avocatii impacati cu medierea? In principiu, oricat de multe argumente ar fi servite pe tava, toate se reduc la o teama, sa-i spunem, o frica pornita de la ciolan. Toti au impresia, sub o forma sau alta, ca vor fi lasati cu ochii in soare daca mediatorii ies in piata.

Vechea meteahna intre profesii. Asa de tipica mentalului romanesc incat ne apuca instantaneu durerea de cap. Sa ne ducem la doctor sau la asistent mai intai? Continue reading “Pot face echipa mediatorii si avocatii ?” »

Ordonanta de urgenta 90/12 DEC/2012 ce completeaza legea medierii

Ordonanta de urgenta ce completeaza legea medierii:

M. Of. nr. 0878 din 21 Decembrie 2012
Act nr. 90/12 Decembrie 2012 – Bucuresti. Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator (201200878)  Guvernul României Bucuresti 2012 cu urmatorul continut https://fbcdn-sphotos-g-a.akamaihd.net/hphotos-ak-ash3/10042_346041638836520_708538993_n.jpg Continue reading “Ordonanta de urgenta 90/12 DEC/2012 ce completeaza legea medierii” »

Ce fac atunci cand merg la mediator ?

Medierea este explicata pe site-urile de specialitate in fel si chip, analizata in lege si in aplicarea ei pana la virgula, dezbatuta in antiteza cu justitia clasica si promovata dupa chipul si asemanarea fiecarui specialist in arta medierii.

Nimeni nu a incercat pana acum sa explice justitiabilului ce trebuie sa faca atunci cand merge la mediator. Privim prea mult medierea din perspectiva profesionistului si uitam sa explicam experienta medierii din punctul de vederea al partilor, care, dintr-un motiv sau altul vor ajunge in fata unui mediator.

Primul lucru ce trebuie stiut cand mergi la mediator este ca prin mediere nu poti sa iti gasesti dreptatea in defavoarea celeilalte parti. Mediatorul nu hotaraste, nu amendeaza, nu obliga, nu impune !  O persoana care doar isi cauta razbunarea, isi pierde timpul la mediator. Prin urmare, la mediator poti obtine pacea, poti obtine ceea ce ti se cuvine, poti obtine ceea ce ai nevoie, ceea iti doresti, in conditiile in care celeilalte parti nu i se ia ceea ce merita, ce are nevoie, ce i se cuvine.

Medierea este o negociere asistata de un profesionist in gestionarea eficienta a conflictelor.

Foarte important, mediatorul se obliga contractual la pastrarea confidentialitatii asupra tuturor informatiilor spuse pe parcursul medierii. Asadar, la mediator este important sa spunem TOT ce s-a intamplat, tot ce ne dorim si cel mai important sa spunem DE CE solicitam asta !

Este recomandat ca partile sa alega cu mare grija mediatorul pe mana caruia isi dau destinele. Ca in fiecare profesie exista profesionisti buni si profesionisti foarte buni. Daca citesti acest text nu mai este nevoie sa cauti alt mediator, dar trebuie sa fii foarte atent la urmatoarele aspecte:

Sedinta de mediere se desfasoara relaxat, intr-un birou de mediator, fara judecatori, aprod, grefier sau  jandarm, la o data convenita cu mediatorul pe care l-ati ales. Multi mediatori sunt disponibili si dupa-amiaza, prin urmare ora care se alege pentru desfasurarea medierii poate fi aleasa si dupa orele de program, astfel incat sa nu fie nevoie sa va grabiti ca sa plecati inainte de a ajunge la un acord. In cadrul sedintei de medire se vorbeste liber, fara formulari juridice alambicate si fara polemici in care sa aratam cine cunoaste mai bine legea. Mediatorul va da cuvantul fiecarei parti pe rand, fiind echidistant si nepartinitor. Ca sa fie sigur ca a inteles punctul dumneavoastra de vedere, mediatorul va pune intrebari pe tot parcusul discutiei si va relua cele afirmate de dumneavoastra, concluzionand fiecare idee expusa la masa medierii. Spuneam mai devreme ca mediatorul se obliga contractual sa pastreze confidentialitatea celor spuse in cadrul sedintei de mediere. Este important sa stiti asta pentru ca mediatorul va va adresa foarte multe intrebari. Mediatorii adreseaza partilor in conflict intrebarile pe care ei nu s-au gandit sa si le spuna unul altuia vreodata.  De sinceritatea cu care se raspunde la aceste intrebari depinde obtinerea unui acord de durata.

Un mediator care isi respecta clientii si profesia nu va va oferi niciodata solutia rezolvarii disputei in care va aflati. Tehnicile pe care mediatorul le aplica fac ca la sfarsitul medierii partile sa isi gasesca singure solutia. Iar o solutie mai buna decat cea pe care dumneavoastra v-o doriti nu v-o poate da nici un mediator din lume, indiferent cat ar fi el de laudat. Mare atentie, in functie de complexitatea cazului medierea poate dura mai mult decat va asteptati. Mediatorii sunt profesionisti antrenati sa aiba rabdare,iar sedintele de mediere se pot lungi suficient de mult. Cand partile nu mai pot continua sedinta, desi nu s-a ajuns inca la un acord se programeaza o a doua sedinta in care discutia se reia si daca este nevoie se programeaza si a treia sedinta de mediere. Cele mai multe cazuri se rezolva in prima, maximum a doua sedinta. Dar sunt si situatii in care negocierea trebuie sa dureze mai mult de atat.

La finalul sedintei de mediere, daca ati gasit mediatorul potrivit, aveti deja un acord cu privire la disputa pe care o aveati inaintea sedintei de mediere. Acordul trebuie redactat si semnat de ambele parti si trebuie sa contina toate aspectele asupra carora ati cazut de comun acord. Acordul apartine partidor, dar se recomanda sa fie redactat de mediator sau de un avocat pentru situatiile in care acordul va este necesar la instanta. Judecatorii sunt foarte pretentiosi si doresc acorduri clare, explicite si exprimate in limbajul profesional cu care domniile lor sunt obisnuiti. In afara acestora mai trebuie stiut ca pentru aceste servicii mediatorul trebuie platit. Dar, acest subiect va fi trat intr-o alta postare prezenta pe acest blog

Mediator Petru  Mustateanu  Bucuresti 2009

Medierea

Medierea este o forma alternativa de rezolvare a disputelor între doua sau mai multe parti ce doresc sa ajunga la o întelegere, cu ajutorul unei terte persoane, specializate în calitate de mediator. Disputele pot implica (din punct de vedere al partilor) state, organizatii, comunitati, indivizi.

Articolul alin. 1 si 2 din Legea 192/2006 reglementeaza medierea astfel: „Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.

Medierea se bazeaza pe încrederea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.”

Mediatorii utilizeaza tehnici specifice pentru a îmbunati dialogul dintre partile implicate ajutând la atingerea unei conventii (cu efecte concrete) în problema pusa în discutie. Fireste, mediatorul trebuie sa fie impartial, iar discutiile sa fie pastrate de catre acesta în conditii de confidentialitate.

Partile implicate pot folosi mediatori în probleme comerciale, legale, diplomatice, de comunitate sau neîntelegeri de la locul de munca sau familiale.

Istoric al medierii

Activitatea de mediere a fost practicata din cele mai vechi timpuri. Istoricii situeaza aparitia acesteia în perioada comertului fenician. Practicile din Grecia Antica si din Roma Antica au adus un inteles adecvat termenului de „mediere”. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor si în final, mediator.

În Evul Mediu, în unele tari practica de mediere a fost interzisa, iar în altele putea fi realizata doar de catre autoritatile centrale. În anumite culturi, mediatorul era considerat o persoana sacra, ce merita un respect deosebit.

Pregatirea unui mediator

Educatia adecvata pentru un mediator a devenit o problema complexa – datorata extinderii ariilor în care acesta este chemat pentru a rezolva disputele. Dezbaterea cuprinde atât studiile necesare unui mediator, dar si calitatile personale, care îl pot ajuta în rezolvarea problemelor. Cerintele educationale difera de la tara latara. În unele cazuri, aceste cerinte sunt expuse în legislatie, astfel în România articolul 7 din Legea 192/2006 expune conditiile ce trebuie îndeplinite pentru a deveni mediator:“Poate fi mediator persoana care îndeplineste urmatoarele conditii: a) are capacitate deplina de exercitiu; b) are studii superioare; c) are o vechime în munca de cel putin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere; d) este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati; e) se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizata ca mediator, în conditiile prezentei legi.”

De asemenea, articolul 12 alin. 1 si 3 din Legea nr.192/2006 prezinta modul în care se poate ajunge la un mediator: “ Mediatorii autorizati sunt înscrisi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consiliul de mediere are obligatia sa actualizeze periodic si cel putin o data pe an Tabloul mediatorilor si sa îl puna la dispozitie celor interesati la sediul sau, al instantelor judecatoresti, al autoritatilor administratiei publice locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de Internet a acestuia.”

Reguli de comportament pentru mediatori

Aplicarea unor reguli de comportament în domeniul medierii a devenit o problema datorata, în mare parte, numarului mare de practicieni în acest domeniu. Exista tendinta pentru unele societati sa îsi creeze propriul lor cod de comportament, care se aplica numai membrilor organizatiei. Aspectele cele mai importante din codul de comportament al mediatorilor cuprind:

angajamentul de informare a participantilor din procesul de mediere;

adoptarea unei pozitii de neutralitate data de partile implicate, fara a rezulta conflicte de interese;

tratarea problemei într-o maniera obiectiva;

mediatorii nu ar trebui sa ofere consultanta legala;

mediatorii trebuie sa îsi perfectioneze în mod continuu abilitatile prin programe de pregatire;

mediatorii ar trebui sa practice doar în domeniile unde au experienta si pregatirea necesara.

Procesul de mediere

Cand se poate ajunge la mediere?

Nu toate disputele duc automat la procesul de mediere. Factori ce tin de partile implicate determina momentul în care se va ajunge la mediere. Daca partile implicate nu sunt pregatite pentru acest moment, medierea nu poate avea loc. Daca medierea are loc fara acordul uneia dintre partile implicate, procesul nu va fi recunoscut, pentru ca una dintre legile de baza este ca acesta sa nu se desfasoare fara consimtamantul tuturor. Un alt element important este ca toate partile sa aiba reprezentanta legala, pentru a fi un proces corect. Articolul 2 alin. 1 si 3 din Legea nr.192/2006: “Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sasolutioneze pe aceasta cale orice conflicte în materie civila, comerciala, de familie, în materie penala, precum si în alte materii, în conditiile prevazute de prezenta lege. Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atat în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege.”

Pregatirea pentru procesul de mediere

Persoanele implicate în mediere, denumite “parti implicate” pot urma câteva etape pentru pregatirea medierii, la fel ca si avocatii lor, daca exista. Pregatirea implica redactarea unor declaratii în care sa se prezinta subiectul disputei, si care vor fi aduse în cadrul procesului.

În general, partile care cunosc mediatorul înainte tind sa ajunga la un consens mult mai repede si se arata mult mai multumiti de mersul procesului.

O alta sarcina preliminara implica identificarea persoanelor care ar trebui sa participe la mediere. În afara partilor implicate, alti participanti importanti sunt avocati contabili, sotul/sotia sau traducatori.

Conventia asupra unei întâlniri de mediere este la fel de importanta ca orice alta întâlnire. Ce locatie ar fi cea mai buna ? Au nevoi speciale unii dintre participanti ? În ce zi si la ce ora ar fi cel mai bine ? Ar trebui camera sa aiba mese, scaune sau canapele ? Ofera camera intimitatea corespunzatoare? Care va fi durata medie a întâlnirii? Acestea sunt doar câteva dintre întrebarile care apar în cadrul medierii.

Articolul 43 alin. 1 din Legea nr.192/2006 prezinta cadrul de desfasurare al medierii: “Partile aflate în conflict se prezinta împreuna la mediator. În cazul în care se prezinta numai una dintre parti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte parti invitatia scrisa, în vederea acceptarii medierii si încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii textului.”

Articolele 50-59 din Legea nr. 192/2006 ofera o viziune asupra modului de desfasurare al procesului de mediere: “Medierea se bazeaza pe cooperarea partilor si utilizarea, de catre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere. Metodele si tehnicile utilizate de catre mediator trebuie sa serveasca exclusiv intereselor legitime ai obiectivelor urmarite de partile aflate în conflict. Mediatorul nu poate impune partilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii.

Partile aflate în conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, în conditiile stabilite de comun acord. În cursul medierii partile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, în conditiile legii.

Sustinerile facute pe parcursul medierii de catre partile aflate în conflict, de persoanele prevazute la art. 52 si la art. 55 alin. (1), precum ai de catre mediator au caracter confidential fata de terti si nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului în care partile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atentia persoanelor care participa la mediere în conditiile art. 52 asupra obligatiei de pastrare a confidentialitatii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate.

Daca, pe parcursul medierii, apare o situatie de natura sa afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sa o aduca la cunostinta partilor, care vor decide asupra mentinerii sau denuntarii contractului de mediere. Mediatorul are dreptul sa se abtina si sa închida procedura de mediere, procedând potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplica în mod corespunzator. În aceasta situatie mediatorul este obligat sa restituie onorariul proportional cu etapele de mediere neparcurse sau, dupa caz, saasigure continuarea procedurii de mediere, în conditiile stabilite prin contractul de mediere.

În cazul în care conflictul supus medierii prezinta aspecte dificile sau controversate de natura juridica ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul partilor, poate sa solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicita punctul de vedere al unui specialist din afara biroului sau, mediatorul va evidentia doar problemele controversate, fara a dezvalui identitatea partilor.

Procedura de mediere se închide, dupa caz:

prin încheierea unei întelegeri între parti în urma solutionarii conflictului;

prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii;

prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti.

În cazul în care partile au încheiat numai o întelegere partiala, precum si în cazurile prevazute la alin. (1) lit. b) si c), orice parte se poate adresa instantei judecatoresti sau arbitrale competente. La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevazute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semneaza de catre parti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Partile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.

Când partile aflate în conflict au ajuns la o întelegere, se redacteaza un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui înscris sub semnatura privata. Întelegerea partilor nu trebuie sa cuprinda prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice, dispozitiile art. 2 fiind aplicabile. Întelegerea partilor poate fi afectata, în conditiile legii, de termene si conditii.

Întelegerea partilor poate fi supusa verificarii notarului public în vederea autentificarii ori, dupa caz, încuviinta rii instantei de judecata, în conditiile prevazute la art. 63.”

Avantajele medierii

Prin procesul de mediere, participantii pot consimti la solutiile pe care problemele discutate le determina. Definirea naturii disputei poate, adesea, clarifica metoda cea mai eficienta pentru rezolvarea problemei.

Unul dintre scopurile principale ale procesului de mediere este definirea problemei, dezvoltarea optiunilor si atingerea unor solutii acceptate de toate partile implicate. Medierea poate functiona nu doar ca rezolvare a unei dispute, dar si ca mod de prevenire a acesteia. Procesul de mediere poate fi utilizat si ca avantaj în negocierea contractelor, prin identificarea intereselor ambelor parti si promovarea unei comunicari eficiente între acestea.

Medierea, într-un cadru mai larg, poate însemna prevenirea conflictelor sau dezvoltarea mecanismelor de adresare a acestora, dupa cum apar.

Articolele 62 si 63 din Legea nr.192/2006 prezinta avantajele date de procesul de mediere: “ Pentru desfasurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de catre instantele judecatoresti sau arbitrale va fi suspendata la cererea partilor, în conditiile prevazute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila. Cursul termenului perimarii este suspendat pe durata desfasurarii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere. Cererea de repunere pe rol este scutita de taxa judiciara de timbru.

În cazul în care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea partilor, o hotarare, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedura civila. Odata cu pronuntarea hotarârii, instanta va dispune, la cererea partii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru platite pentru învestirea acesteia.”

Onorariul mediatorului

Articolul 45, partea finala din Legea nr.192/2006 reglementeaza astfel: “Daca nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de catre parti în mod egal.”

Aspecte ale procesului de mediere

Medierea ca proces implica o terta persoana (impartiala) care sa asiste doua sau mai multe persoane (partile direct interesate) pentru gasirea unor solutii convenabile de rezolvarea a problemelor.

Oamenii utilizeaza medierea la nivele diferite si în multiple contexte: de la dispute minore la discutii despre pace în mod global. Unele dintre cazurile care ajung la mediatori sunt:

a) familie:

medierea pentru contracte prenuptiale;

medierea pentru dezbateri privind finantele sau bugetul;

medierea privind separarea;

medierea privind divortul;

medierea privind custodia copiilor;

medierea privind afacerea familiei;

dispute dintre parinti si copiii adulti;

probleme comportamentale;

medierea privind dispute imobiliare.

b)medierea  la locul de munca:

medierea privind  discriminare;

medierea privind  hartuirea;

medierea privind  administrarea muncii;

medierea privind  plângeri si prejudicii.

c) medierea disputelor publice:

medierea pe probleme de mediu;

medierea pe probleme de utilizare a pamântului.

d)medierea  altor dispute:

medierea pe probleme ale asociatiei de locatari;

medierea pe probleme de contracte de orice natura;

medierea pe probleme deprejudicii personale;

medierea pe probleme de parteneriate;

medierea pe probleme organizatii non-profit;

medierea pe probleme de prevenirea violentei;

medierea victimelor;

medierea pe probleme deconflicte scolare.

Datorita caracterului particular al acestei activitati, fiecare mediator utilizeaza metode personale (legea nu impune anumite metode) care ar putea sa ajute la rezolvarea problemelor expuse.

Medierea implica mai multe stagii sau aspecte:

controversa, disputa sau diferenta de opinii dintre doua persoane sau nevoia de rezolvare a unei probleme;

luarea deciziei cu ambele parti de comun acord decât impunerea de catre o terta persoana a solutiei;

dorinta partilor implicate de a negocia rezolvarea problemei si acceptarea unor discutii despre interesele si obiectivele urmarite;

intentia de a obtine o pozitie pozitiva cu ajutorul unei terte persoane, independenta si neutra.

Renuntarea la procesul de mediere

Articolul 60 din Legea nr.192/2006 mentioneaza: “În orice faza a procedurii de mediere, oricare dintre partile aflate în conflict are dreptul de a denunta contractul de mediere, încunostintând, în scris, cealalta parte si mediatorul. Mediatorul ia act de denuntarea unilaterala a contractului de mediere si, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunostintarii, întocmeste un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. Daca una dintre partile aflate în conflict nu se mai prezinta la mediere, fara a denunta contractul de mediere în conditiile alin. (1), mediatorul este obligat sa faca toate demersurile necesare pentru a stabili intentia reala a partii respective si, dupa caz, va continua sau va închide procedura de mediere.”

Medierea ca metoda de rezolvare a disputelor

În domeniul rezolvarii legale a controverselor, medierea ofera metode informale de solutionare a problemelor, unde o terta persoana, mediatorul, încearca sa ajute partile sa ajunga la o întelegere. Desi medierea nu are standarde legale, partile se pot angaja în scris ca vor respecta întelegerile efectuate.

Medierea difera de celelalte metode de rezolvare a conflictelor prin simplitatea si claritatea cu care este realizata. Este de preferat sa se ajunga la un consens între persoanele implicate si sa nu se ajunga la impunerea unei solutii de catre un judecator, care nu poate cunoaste problemele în profunzimea lor. Medierea iti ofera posibilitatea de a rezolva împreuna cu toate partile implicate problemele aparute si de a preveni aparitia altora.

Avantajele medierii în cazurile de divort cu minori

Pentru mai multe detalii vezi Manualul de acordare a custodiei editat de ARPCC

Exista nenumarate site-uri care explica beneficiile medierii din punct de vedere financiar sau din punctul de vedere al efortului celor doua parti implicate. Vom încerca sa detailam aici efectele psihologice ale medierii asupra copiilor si asupra legaturilor acestora cu parintele caruia nu i s-a încredintat custodia.

De facto, medierea si programul de vizitare mai larg pe care aceasta îl implica, implementeaza principiile custodiei comune deoarece prin mediere partile aflate în conflict cu privire la cine sa se ocupe de cresterea si îngrijirea copiilor dupa divort se îndeparteaza de pozitia beligeranta si vin spre conlucrare.

În fapt partile ajung sa îsi negocieze, un nou “contract” pentru colaborarea în viitor, cel putin pâna când copiii ajung la vârsta majoratului. Astfel partile ajung, atunci când medierea se desfasoara cu succes sa clarifice un plan de îngrijire (numit plan parental) în care ambii parinti se implica pe o baza regulata.

Cele mai importante efecte pentru copii sunt:

Medierea permite parintilor nerezidenti sa îsi vada copiii mult mai des (fiind stimulati si de atitudinea parintelui rezident)

Contactele telefonice dintre parintele nerezident si copil sunt mai frecvente

Parintii nerezidenti sunt mai implicati în aspectele care tin de disciplina copiilor, îngrijirea personala, pregatirea morala, în participarea la petrecerile si evenimentele scolare importante, în activitatile de recreere.

Mediator Petru Mustateanu  Bucuresti 2007

Sunt avocatii mediatori de drept ?

In cartea “ MEDIEREA – O perspectiva psihologica asupra solutionarii conflictelor “ scrisa de Freddie Strasser ( psihoterapeut)  si Paul Randolph avocat pledant (barrister), lansata in Bucuresti in anul 2012 gasim la pagina 59 urmatorul text  :

“ Medierea este pentru avocati ce este sexul pentru pentru tineri: toata lumea pare sa vorbeasca despre ea, toata lumea pare sa fie de acord ca este un lucru bun, dar putini au avut o experienta reala cu ea. ( Ian Walker de la Russell Jones&Walker, la Auditul CEDR privind Justitia Civila din aprilie 2000).

Din pacate citatul de mai sus  continua sa fie la fel de pertinent ca atunci cand a fost folosit prima data. Conceptiile gresite si intelegerea eronata a naturii si functiei procesului de mediere continua sa infloreasca printre avocati, dar si in randul celor care nu sunt avocati. Insa medierea are relevanta pentru oricine are ocazia sa se confrunte cu un conflict nu numai avocatii. Este surprinzator si in acelasi timp dezamagitor  cum atatia oameni implicati intr-un conflict stiu atat de putin despre atat de mult. Sunt inca multi avocati care cred ca medierea este o forma de arbitraj.Oamenii obisnuiti care au auzit cuvantul cred ca medierea este un pic mai mult decat un mod sofisticat de negociere. Multi considera ca mediatorul va judeca, cumva problemele celor aflati in disputa. Altii o percep ca pe un simplu exercitiu de a “ ajunge la un compromis” Dar in realitate nu este nici una dintre variante.

Medierea este o forma de solutionare alternativa a disputelor (ADR) in care o a treia parte neutra intervine pentru a facilia si a ajuta partile in conflict sa ajunga la un acord reciproc satisfacator .Mediatorul nu este nici judecator, nici arbitru; el nu este o persoana care da o sentinta, nici cineva care impune o solutie sau un acord partilor . In schimb, mediatorul actineaza pur si simplu ca o moasa, asistand la eforturile de nastere a unui acord.  Mediatorul va ajuta, incercand sa identifice obiectivele si telurile comune deschizand liniile de comunicare si dezvoltand propuneri reciproc acceptate pentru a ajunge la un acord. In acest fel, mediatorul poate misca cu delicatete partile de la preocuparea privind drepturile si obligatiile, impingandu-le catre o explorare a nevoilor si intereselor – tranzitia de la o pozitie de conflict catre o pozitie in care pot forma o “ alianta care functioneaza ” .

Caracteristica esentiala a medierii a fost descrisa astfel ( Riskin 1994) :

Calitatea centrala a medierii sta in capacitatea acesteia de a reorienta partile una catre cealalta, nu prin impunerea de reguli, ci ajutandu-le sa obtina o perceptie noua si reciproca asupra relatiei dintre ele, o perceptie care va redirectiona atitudinile lor una catre cealalta. “

Tot pe acest subiect deputatul Alina Gorghiu spune ca: “ … avocatii au nevoie de cursuri suplimentare de specialitate pentru a intra in corpul mediatorilor si nu pot fi mediatori de drept. Vorbim in mod cert de doua profesii distincte, chiar daca numitorul comun este reprezentat de solutionarea conflictelor. Necesarul de calitati al unui mediator este diferit de cel detinut de un avocat sau al unui absolvent de studii juridice – este nevoie de aptitudini foarte bune de comunicare, negociere, psihologie, sociologie, retorica, relatii publice si un minimum de cunostinte juridice. “

Mediator Petru Mustateanu  Bucuresti 2012

Avantajele medierii pentru avocati

Mediatorul nu este un concurent al avocatului! Asa cum nu sunt nici judecatorul, executorul judecatoresc sau expertul tehnic. Profesia de mediator nu trebuie privita cu rezerve sau scepticism de catre corpul profesional al avocatilor. Medierea functioneaza de zeci de ani cu succes in Europa si SUA si metodele de solutionare alternativa a conflictelor castiga in continuare teren.

Mai mult decat atat, medierea este avantajoasa pentru avocat din urmatoarele motive:

Avocatii pot sa asiste partile si sa le consilieze la mediere;

Solutionarea unui conflict pe calea medierii nu il priveaza pe avocat de dreptul sau de a primi onorariul;

Asistenta juridica este vitala in timpul medierii, avocatii fiind in masura sa realizeze beneficiul medierii si sa vizeze intelegerea la care se ajunge;

Onorariul pe care il obtine avocatul pentru prezenta la mediere (de obicei o singura data) presupune mai putina munca din partea acestuia;

Profesia de mediator este compatibila cu cea de avocat;

Mediatorul care este si avocat poate sa isi exercite activitatea si in cadrul formei de exercitare a profesiei;

Avocatii si mediatorii isi vor desfasura activitatea impreuna la fiecare mediere si vor realiza ca au nevoie unii de altii in activitatile specifice pe care le intreprind;

Mediatorii care sunt avocati nu vor putea sa asiste sau sa reprezinte partile in calitate de avocat in viitor, astfel crescand pentru restul avocatilor (care nu sunt mediatori) numarul de potential clienti;

Clauzele de mediere inserate in contracte vor simplifica munca avocatilor;

Mediatorul nu este un concurent direct al avocatului, din contra, acorda posibilitatea acestuia de a participa la mediere si de a-si rotunji veniturile;

Prezenta partilor la mediator este influentata decisiv de catre sfatul pe care avocatul il acorda clientului; in situatia in care avocatul realizeaza ca are sanse reduse de a castiga un anumit proces, apeland la mediere poate obtine un rezultat mai bun decat in justitie;

Clientul sfatuit de avocat este cel care solutioneaza conflictul si nu instanta de judecata; in cazul in care nu se ajunge la o solutie convenabila se poate ajunge in instanta, medierea neprivandu-l pe justitiabil de acest drept;

Partea si avocatul economisesc timp si reduc stresul;

Cheltuielile ocazionate de mediere sunt mai mici decat cele din instanta (nu se platesc taxe de timbru, onorarii de expert etc), astfel onorariul avocatului putand sa creasca;

Legea medierii prevede faptul ca daca conflictul se solutioneaza prin mediere in timpul unui proces, taxele de timbru deja platite, se restituie , un argument in plus pentru client de a incerca medierea;

Medirea este o modalitate de solutionare a conflictelor care se adreseaza in special avocatului de afaceri, dupa modelul american (la ei medierea este o procedura obisnuita);

In SUA foarte multi avocati sunt si mediatori, acestia realizand avantajele medierii;

Medierea va fi o institutie deosebit de promovata urmand ca un numar foarte mare de justitiabili sa apeleze la mediere; in acest caz prezenta avocatului cu clientul sau lamedieri este o oportunitate;

In Europa medierea are o traditie de zeci de ani iar avocatii apeleaza in mod uzual la mediere;

Medierea este benefica pentru toti cei implicati intr-un conflict: partile pot ajunge la o intelegere pe care si-o pot negocia singure, instantele se degreveaza de cauze, avocatii isi exercita meseria in cadrul procedurii de mediere aparand interesele propriilor clienti.Pentru a se realiza acest lucru este nevoie si de sprijinul corpului profesional al avocatilor. Iar acest lucru se va intampla in momentul in care acestia vor realiza avantajele medierii si isi vor indruma clientii sa apeleze la mediere inainte de initierea unor actiuni judecatoresti.

Daca vrei sa afli mai multe despre cum iti poate fi utila medierea apeleaza la un mediator sau suna la numerele de contact afisate pe acest site. Informarea despre mediere este gratuita .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2010