Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?

Proiectul Strategiei de Dezvoltare a Sistemului judiciar 2015-2020 a fost lansat, de catre Ministerul Justitiei, in dezbatere publica.
In cadrul acestui proiect,dar mai ales in Analiza functionala a sectorului justitiei din Romaniasolicitata de Guvernul Romaniei, efectele medierii sunt mentionate prin comparatie cu evolutia medierii in alte partii ale lumii.

Mi-a atras atentia afrmatia ca in Romania medierea a fost introdusa obligatoriu inainte de proces in cauzele comerciale, situatie care nu corespunde cu realitatea, medierea nefiind niciodata obligatorie la noi in tara.
Iar infiintarea serviciilor de arbitraj de pe langa Camerele de Comert ce legatura au cu medierea?
Din modul in care sunt prezentate aceste aspecte se poate intelege ca informatiile in baza carora a fost facuta analiza au fost prezentate sau intelese altfel decat este situatia in fapt.
Intrebarea importanta este, intr-adevar, “Ce face (sau nu face) România încât utilizarea medierii este atât de rară?”. Raspunsurile sunt echivoce.
Medierea este o problema de supunere? Cand unul dintre principiile medierii este autodeterminarea partilor?
Si mai am o nedumerire: Daca “medierea este recomandată rareori între părţile extrem de inegale–cu cât partea este mai puternică, cu atât este mai posibilă reuşita acesteia prin intimidare implicită.” cat de recomandata este calea instantei? Care sunt sansele ca partea mai slaba sa nu fie intimidata si sa reziste in lupta cu partea mai puternica?
Exista un mare beneficiu vis-a-vis de mediere in aceasta noua analiza: faptul ca este luata in considerare.
Pornind de la niste informatii deformate concluziile sunt in consecinta. Iar in argumentarea lor s-a tinut cont de parerea avocatilor, statului.
A intrebat cineva si mediatorii?
Cum credeti ca ar putea fi procurorii si judecatorii mediatori in Romania?
Ar mai fi medierea o profesie liberala?
Ar mai fi CdM-ul un organism autonom si independent? Continue reading “Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?” »

Medierea si actul de justitie

Observ, de cativa ani incoace, cat de mult se insista pe realizarea unei legaturi intre mediere si sistemul juridic din Romania. In ultima perioada constat ca din ce in ce mai multe articole insinueaza faptul ca apelarea la mediere creste calitatea actului de justitie.

Medierea si actul de justitie

Ce legatura directa are medierea cu actul de justitie?

La noi in tara, Consiliul de Mediere si mediatorii nu sunt in subordinea Ministerului Justitiei. Mai mult medierea este o alternativa a instantei. Faptul ca un acord de mediere poate fi incuviintat de instanta nu insemana ca se indeplineste un act de justitie, deoarece judecatorul nu judeca acea cauza si nu da o solutie, ci doar o consfinteste pe cea agreata de parti.

Medierea, asa cum este reglementata de mult modificata lege 192/2006, se adreseaza tuturor conflictelor de interese si nu conflictelor de drepturi. Fiecare mediator care practica aceasta profesie a avut si cazuri care nu indeplineau conditiile pentru a se adresa instantei(lipsa probe, martori,etc) si care s-au solutionat prin mediere. Sau situatii in care partile au cerut confidentialitate totala pentru a-si putea spune problema si a rezolva cauza,nu doar efectele, conflictului. Cu o parte din aceste acorduri partile nu mai merg nici la notar si nici in instanta. Daca tot au avut disponibilitatea, increderea si intelepciunea sa ajunga la o solutie personalizata care reprezinta vointa lor de ce sa mai faca si alte demersuri?

Medierea in statistici

Continue reading “Medierea si actul de justitie” »

Înțelegerile făcute la mediator sunt mai trainice decât hotărârile judecătorești

Traian Băsescu, Președintele României, a participat joi, 7 noiembrie 2013, la Gala Mediatorilor 2013, ocazie cu care a ținut un scurt discurs:

„Bună seara. Prima condiţie pentru un mediator este să fie sincer, iar eu recunosc, prin Constituţie, sunt mediatorul constituţional în societatea românească în relaţiile societăţii cu instituţiile, în relaţiile între instituţii, dar trebuie să recunosc, trebuie să recunosc faptul că mie nu mi-a reuşit grozav, iar dumneavoastră vă doresc din tot sufletul să vă reuşească medierile mai bine decât mi-au reuşit mie. Pentru că, prin natura muncii dumneavoastră, dumneavoastră lucraţi foarte aproape de oameni. Preşedintele lucrează cu instituţii de multe ori, este mai dificil, dar încărcătura umană pe care o are funcţia de mediator, pe care dumneavoastră o îndepliniţi, în mod cert implică dincolo de raţiune, dincolo de probitate profesională, dincolo de încrederea pe care părţile trebuie să o aibă în dumneavoastră şi multă căldură umană. Este extraordinar de important că prin lege, prin legislaţie, s-a creat şi instituţia mediatorului, acela care de multe ori poate suplini lipsa capacităţii de comunicare între oameni. Soţi şi soţii, prieteni de o viaţă la un moment dat nu mai pot comunica, iar instituţia dumneavoastră este aceea care are ca principală misiune să redeschide comunicarea. O comunicare ce se bazează pe deplina înţelegere a părţilor cu privire la lucrurile asupra cărora s-au înţeles. Mi se pare esenţial ca atunci când o mediere se încheie ambele părţi să ştie perfect, să înţeleagă perfect lucrurile asupra cărora au convenit şi adesea astfel de înţelegeri sunt mai trainice decât hotărârile judecătoreşti, pentru că sunt făcute în deplină cunoştinţă de cauză. Avantajul pe care dumneavoastră îl aveţi, şi este extraordinar, este acela că de la dumneavoastră ambele părţi pleacă mulţumite, ceea ce aproape niciodată nu se întâmplă în justiţie. Întotdeauna cel care pierde va spune că a fost nedreptăţit. Sigur că va spune pe nedrept, că a fost nedreptăţit, pentru că judecătorul este corect, aplică legea. Dar înţelegerea lui unei părţi, şi acelei care pierde de regulă, este că a fost nedreptăţit, pentru că el de asta s-a dus în instanţă, să i se facă dreptate, şi dacă nu este dreptatea lui înseamnă că nu este drept. Pe când dumneavoastră aveţi şansa uriaşă ca ambele părţi să plece mulţumite din faţa dumneavoastră. Continue reading “Înțelegerile făcute la mediator sunt mai trainice decât hotărârile judecătorești” »

Corelarea dispozitiilor legale privind medierea

mediereArticolul 227 Cpr. Civ, privind prezenta personala a partilor în vederea solutionarii pe cale amiabila a litigiului reprezinta un element de noutate în procedura civila cu referire expresa si importanta în ceea ce priveste institutia medierii raportat la rolul magistratului în legatura cu aceasta institutie.

Alineatul 1 consacra atributiile judecatorului în legatura cu împacarea partilor, precizând ca magistratul va încerca împacarea partilor pe tot parcursul procesului dând îndrumarile necesare. Rolul acestuia în determinarea partilor la împacare, împacare ce ar trebui sa conduca la stingerea litigiului.

Alineatul 2 al articolului 227 face trimitere direct la institutia medierii si în legatura cu acest text se impun mai multe distinctii. În prima parte a alineatului a judecatorul poate invita partile sa participe la osedinta de informare privind avantajele folosirii acestei proceduri si precizam ca invitatia judecatorului se poate face în orice tip de litigiu care ar putea face obiectul medierii. Invitatia adresata partilor poate fi facuta independent de limitarile prevazute în legea medierii cu privire la tipurile de litigii în care este impusa obligatia partilor de a participa la sedinta de informare privind avantajele medierii. Judecatorul în contextul dat si în virtutea obligatiilor sale generate de articolul 6 din legea medierii discuta cu partile si le prezinta posibilitatea apelarii la mediere în termeni generali. Dupa efectuarea acestui demers, judecatorul, tinâmd cont de circumstantele concrete ale cauzei poate recomanda partilor sa recurga la mediere.

Se impune o diferentiere stricta între sedinta de informare privind avantajele folosirii procedurii medierii, atribut al judecatorului generat de prevederea din cod (si de reglementarea cu privire la procedura de informare privind avantajele medierii în urma intrarii în vigoare a Legii 214 din 2013 de aprobare a OUG 4 din 2013) si sedinta de informare privind avantajele medierii sustinuta de mediator. Legea 214 din 2013 da posibilitatea ca si avocatii, notarii, consilierii juridici si procurorii sa poata informa cu privire la avantajele folosirii procedurii medierii. Este singura interpretare posibila ce poate fi data noii modificari legislative corelând întregul cadru consacrat de Legea 192 din 2006  dupa numeroasele interventii ale legiuitorului, precum si recomandarea din preambulul directivei 52/2008, care la punctul 25  prevede : Continue reading “Corelarea dispozitiilor legale privind medierea” »