Cum și când este posibilă medierea în materie penală?

Daca ar fi sa oferim un raspuns scurt, am spune ca in orice conflict in care exista una sau mai multe victime si unul sau mai multi faptuitori medierea este posibila. Sigur ca efectele produse de intelegerea partilor consemnata in acordul de mediere nu are intotdeauna aceleasi efecte, discutia pe aceasta tema fiind una lunga, de aceea nu voi insista asupra acestor aspecte pe care le pot explica mult mai bine persoanelor interesate prin viu grai, punctual, dupa semnarea unui contract de mediere.

Pentru a intelege rolul si locul medierii in materie penala este important sa spunem, inainte de toate, ca medierea in materie penala este un concept pe care suntem datori sa il explicam detaliat cu scopul de aseza aceasta practica in randul conceptelor juridice demne de atentia justitiabilului roman.

Sintagama “mediere in materie penala” este compusa din doua concepte care isi aduc in aceasta notiune propria incarcatura semantica

Medierea aduce cu sine propria definitie asa cum a fost ea exprimata in Legea nr. 192/2006, la care as adauga, fiind vorba de mediere in materie penala, si Recomandarea Comitetului Ministrilor, in virtutea art. 15.b. din Statutul Consiliului Europei nr. (99) 19 privind medierea in materie penala despre care vom mai aminti in cele ce urmeaza.

Notiunea de “materie penala” vine cu o incarcatura mult mai mare, plecand de la dreptul roman, trecand prin dreptul feudal si cel de inspiratie franceza, pana cel aflat in vigoare si supus modificarilor periodice din zilele noastre.

Indraznesc sa remarc faptul ca, in imensa incarcatura conceptuala, dreptul penal este privit intr-un mod minimalist de anumiti filosofi ai dreptului, prezentandu-l uneori ca fiind doar o prelungire a celorlalte ramuri de drept. Cei mai indrazneti spun chiar ca domeniul dreptului penal nu exista, el doar aplica sanctiuni pentru nerespectarea celorlalte ramuri de drept, adauga un plus de sanctiune la reglementarile relatiilor sociale prevazute in marile ramuri de drept, fara sa poata fi considerat o ramura aparte. Daca ar fi sa le dam crezare, discutia s-ar complica, fortandu-ne sa spunem ca atata timp cat dreptul penal nu este o ramura de drept implicit si medierea penala poate fi considerata imposibila, chiar ilegala. Iar argumentatia poate continua.

Privind pe de-a-ntregul conceputul de mediere in materie penala, remarcam o perspectiva des intalnita la mediatorii din intreaga lume occidentala care isi impartasesc experientele pe www.mediate.comspunand ca, pentru a stabili ca o mediere este in materie penala, ar trebui ca mediatorul sa faca incadrari juridice asupra faptelor prezentate in mediere, atributie ce intra in obiectul de activitate a altor profesionisti in drept. In plus, nu toti mediatorii in materie penala sunt absolventi de studii juridice de lunga durata, conform Recomandarii nr. (99) 19 privind medierea in materie penala care mentioneaza la punctul V.22 Calificarea si formarea mediatorilor: „Mediatorii ar trebui sa fie recrutati din toate sectoarele societatii si sa posede in general o buna intelegere a culturilor si comunitatilor locale.”

In plus, faptele cetatenilor sunt complexe, uneori fiind greu de transpus dintr-o stare de fapt in una de drept, chiar si de profesionistii cei mai experimentati. Ce facem cand o familie se afla intr-o disputa provocata de faptul ca sotul a citit e-mail-ul sotiei de unde a aflat ca aceasta are discutii amoroase cu un coleg? Ce mediem? Art. 195 NCP Violarea secretului corespondentei? Art. 373 NCC Motive de divort? Art. 64 din Legea nr. 192/2006 alin. (1) lit. a) continuarea casatoriei? Ce tip de medierea este aceasta? Mediere penala? Medierea divortului? Sau MEDIERE in cel mai strict sens al termenului in care cautam cauzele care au condus la aceasta stare de fapt? Va continua aceasta casatorie daca facem incadrarile juridice sau daca fiecare intelege unde a gresit pentru a se corecta, reluand dialogul si casnicia pentru a-si putea creste fericiti copiii impreuna?

Aceasta constructie logica ne demonstreaza ca este inutil sa ne blocam in cuvinte si ca, oricum le-am spune conceptelor si domeniilor de aplicare a medierii, ea reflecta o forma de exprimare a libertatii cetateanului de a alege pentru propria persoana, chiar si atunci cand este in mijlocul unui conflict, uneori unul condamnat de normele juridice ori sociale. Pe cale de consecinta, medierea penala, medierea divortului, medierea bancara sau a litigiilor privind protectia consumatorului ori alte alaturari alte termenului de mediere cu domeniul de aplicare sunt in special termeni de marketing si mai putin termeni sau concept juridice. Aduc in discutie aceste aspecte pentru a atrage atentia asupra unor propuneri facute in graba care vizeaza o acreditate suplimentara din partea Ministerului Justitiei a mediatorilor care gestioneaza conflictele ce au la baza fapte ce sunt prevazute in dreptul penal.

Un al doilea aspect al medierii in materie penala este acela al moralitatii. Nu de putine ori, mediatorii in materia penala sunt prezentati drept aceia care pacalesc oamenii ca sa scape hotii de puscarie sau, mai grav, pe violatori.

Perceptia publica nu este intotdeauna pozitiva cand este vorba despre chestiuni de drept ce par favorabile infractorilor intr-o societate in care coruptia este unul din factorii determinanti ai crizei economice. Mai mult decat atat, prezenta medierii ca interventie nonjuridica in rearmonizarea unor relatii sociale, uneori determindand efecte juridice, odata cu restabilirea dialogului intre victima si infractor, pare greu de inteles pentru cei nefamiliarizati. Intr-o lume obisnuita sa creada ca doar justitia poate transa relatiile incordate dintre cetateni, este lesne de inteles de ce medierea continua sa fie privita suspicios.

Pentru a explica aceasta conceptie a societatii actuale ma ajut de o scurta poveste cinematografica. In filmul The Truman Show, personajul Truman traieste intr-o lume construita in totalitate in jurul sau de un producator de televiziune. Cand producatorul este intrebat in cadrul unui interviu „De ce credeti ca Truman nu a fost niciodata aproape de a descoperi adevarata natura a lumii sale?”, producatorul a raspuns: „Acceptam realitatea lumii care ne este prezentata”.

Pe de alta parte, pentru a intelege nivelul de moralitate al medierii in materie penala ar trebui sa plecam de la scopul justitiei in general. Iar scopul justitiei nu este nici sa pedepseasca si nici sa ingradeasca, ea fiind o conceptie aparuta cu intentia de reglementare a unor relatii sociale, cu scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor in dorinta de a obtine o societate pasnica, libera si armonioasa.

Asadar, fie ca justitia face dreptate, fie ca mediatorul face pace, obiectivul social este in egala masura atins, oferind avantajele specifice fiecarei proceduri in parte, atat societatii, cat si cetateanului.

Pastrand tema moralitatii, amintesc despre un concept interesant intalnit in filosofia crestina, acela al raportului dintre dreptate si pace.

Parintele Arsenie Papacioc, sustinea, citandu-l pe Sfantul Ioan Scararul, supranumit siScolasticul datorita studiilor sale savante, ca “raportul dintre dreptate si pace este de la doi la opt. Deci, faci dreptate si castigi doi, dar pierzi opt. Faci pace, castigi opt, dar pierzi doi. Deci, pacea este de patru ori mai mare decat dreptatea. Numai atunci poti sa faci armonie.”

Nu sunt amintite studii sociologice care sa stea la baza acestui raport, dar alaturarea conceptelor de pace, iertare, moralitate este intalnita in textele multor altor filolsofi. Goethe considera ca „iertarea face bine si celui ce o acorda si, totodata, celui ce o primeste”, iar Bogdan Petriceicu Hasdeu spunea, in opera Ravan si Vidra, ca „Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau / E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau!“,in timp ce Paulo Coehlo mentioneaza ca: „In razbunare, ni se poate intampla cel mult sa devenim egali cu vrajmasii nostri, in timp ce in iertare aratam mai multa intelepciune si mai multa inteligenta.”

Concluziile acestui articol au fost publicate inaintea aparitiei lui. Pentru partea vatamata care este pusa in situatia de a alege sau a accepta medierea am publicat articolul ”Nu vreau sa ma impac cu infractorul”. Pentru avocatii care nu sunt convinsi inca de utilitatea medierii ca instrument conex activitatii dumnealor am scris articolul ”Medierea pe intelesul tuturor. Iar pentru persoanele suspecte de nerespectarea legii care se gandesc sa apeleze la mediere voi spune ca medierea este un drept, chiar daca respectarea legii este inca optionala in Romania. Intr-un stat de drept, litera si principiile legii s-ar respecta fara exceptie inclusiv cele exprimate in art. 21 NCPC.

CAPITOLUL II – Principiile fundamentale ale procesului civil
Art. 21 – Incercarea de impacare a partilor
„(1) Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.”

Principiu intarit de legiuitor prin art 20: Respectarea principiilor fundamentale
Judecatorul are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege.”

Mediator Petru Mustateanu

(Visited 94 times, 60 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

Lasă un răspuns