Zeno Sustac: Medierea si goana dupa senzational

Întrucât în presă au fost vehiculate informații incomplete sau eronate despre mediere, voi face câteva clarificări ale unor aspecte necesar a fi cunoscute de public.

Se induce în ultima vreme, în mod greșit ideea că medierea are rolul de a scăpa de răspundere penală anumite categorii de infractori însă pe cale amiabilă, în cazurile în care împăcarea părților și retragerea plângerii înlătură răspunderea penală. Acest lucru a fost posibil dintotdeauna, nu a intervenit acum prin noua reglementare o politică nouă în sistemul penal ci pe lângă opțiunile existente a mai apărut o alternativă, medierea. Aceste tipuri de infracțiuni în care împăcarea părților înlătură răspunderea penală sunt cele cu un grad de pericol social redus, în care partea vătămată are posibilitatea de a decide dacă este necesară continuarea procedurii judiciare față de făptuitor. Nu voi face o enumerare a acestor infracțiuni întrucât de fiecare dată când am exemplificat care dintre acestea sunt considerate astfel de legiuitor – și nu de mine personal – acestea au dat titlurile unor articole de presă punând medierea într-o lumină nefastă și dezinformând persoanele care caută alternative viabile la sistemul juridic.

Rolul medierii nu este acela de a crea injustiție socială, de a îngrădi liberul acces la justiție sau de a traumatiza victima prin punerea față în față cu infractorul. DOAR în cazul infracțiunilor în care retragerea plângerii și împăcarea părților înlătură răspunderea penală, victima este obligată să se informeze cu privire la avantajele medierii dar nu are obligația ca această informare să se realizeze în prezența făptuitorului, legea națională și prevederile europene acordând o foarte mare atenție protecției victimei și nesupunerii sale la traume suplimentare.

Folosirea manipulării în articole de presă nu este o noutate în România. Este însă o noutate în ceea ce privește prezentarea medierii în presă. Asocierea dintre infracțiuni față de care membrii societății românești au reticențe firești și mediere, nu este întâmplătoare. Este o încercare de decredibilizare a unei activități nobile, prin asocierea sa cu anomalii comportamentale dezavuate de toți membrii societății. Nimic nu poate sta în calea unei idei a cărei vreme a sosit spunea cândva un vizionar, iar noi adăugăm ideea că o asociere nefericită între doi termeni făcută în scopul de a dispersa o lumină nefavorabilă asupra unui anumit subiect, nu îl va face să nu își urmeze drumul firesc. Iar un drum firesc spre normalitate, nu poate fi încetinit sau stopat prin alăturarea în aceeași construcție gramaticală a medierii cu infracționalitatea sau infracțiuni grave precum violul.

Pentru că cele mai multe titluri de presă care fac în ultimele zile vorbire despre mediere se referă la această infracțiune, câteva precizări sunt necesare. Infracțiunea de viol prevăzută de articolul 197 din Codul Penal este o infracțiune cu un grad de pericol social ridicat, nefăcând parte dintre infracțiunile pentru care împăcarea părților și retragerea plângerii înlătură răspunderea penală. Asta înseamnă că, victima unei astfel de infracțiuni conform prevederilor care vor intra în vigoare din data de 1 februarie, NU ESTE OBLIGATĂ să parcurgă procedura medierii sau procedura informării privind avantajele medierii. Confuzia cu privire la această interpretare a pornit de la explicarea în limbaj de specialitate a unor denumiri juridice specifice procesului penal, cu diferențierea făcută în cadrul unui interviu telefonic între forma simplă a unei infracțiuni și forma sa calificată. Am făcut precizarea că art. 197 alin. 1 din Codul Penal are ca și specific faptul că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea persoanei vătămate și că împăcarea părților după depunerea plângerii nu duce la înlăturarea răspunderii penale a făptuitorului. Fiind și avocat, am folosit un limbaj juridic, specific teoreticienilor și practicienilor dreptului. De asemenea, am arătat faptul că o înțelegere între victimă și agresor poate interveni ANTERIOR depunerii plângerii conform legislației în vigoare în România de zeci de ani și că această înțelegere se poate realiza, dacă victima dorește acest lucru, inclusiv prin procedura medierii.

La nivel mondial medierea este folosită de zeci de ani cu succes în dispute din domeniul dreptului familiei, dreptului penal, dreptului civil și comercial și altor domenii. În UE, se acordă o deosebită atenție domeniului medierii transfrontaliere, dorindu-se instituirea la nivel continental a culturii dialogului în detrimentul culturii litigioase iar România nu face nimic altceva decât să se alinieze la acest set de valori și principii. La nivel continental, forurile europene au adoptat diverse directive și reglementări în domeniul medierii adresate statelor membre, în vederea degrevării instanțelor de numărul mare de cauze, a creșterii calității actului de justiție și a facilitării accesului cetățenilor la rezolvarea alternativă a disputelor în condiții finaciare accesibile acestora. În lumina acestor reglementări, în vederea aderării la UE în anul 2006 România a creat un cadru legislativ în domeniul medierii, ca o condiție în vederea aderării. În acest sens în toate statele membre și în România s-a încurajat recurgerea la mediere ca alternativă la sistemele tradiționale de justiție. Marele câștig al statului în cazul recurgerii pe scară largă la mediere va fi acela că va diminua semnificativ costurile susținerii sistemului de justiție din România prin reducerea încărcării instanțelor cu un număr foarte mare de procese, generatoare de cheltuieli pentru bugetul de stat. În prezent există un număr foarte ridicat de procese, aproximativ 3 milioane, la o populație care nu depășește 20 de milioane. Mai mult, vor exista premisele creșterii calității actului de justiție. De amintit și faptul că medierea este un factor de echilibru social, care are în prim plan îmbunătățirea sau restabilirea relațiilor amiabile dintre părți. Un alt beneficiu de natură financiară pentru stat ar fi acela că prin activitatea de interes public pe care o depun mediatorii vor genera sume de bani către bugetul de stat, în condiții de impozitare specifice unei profesii liberale. Modelul american de mediere este preluat și în România, însă în SUA există o cultură a medierii, a dialogului constructiv, cetățenii americani alegând în 9 cazuri din 10 să nu se adreseze instanțelor de judecată și să-și rezolve disputele prin mijloace alternative, cu precădere prin mediere. Pragmatismul de tip occidental preferă o abordare nelitigioasă cu consum minim de resurse de timp, financiare și emoționale. Medierea a fost implementată în România și cu sprijin american, amintind în acest sens programul desfășurat la nivel național începând cu anul 2003, program în cadrul căruia cu sprijinul Centrului Cultural al Ambasadei Statelor Unite și Ministerului Justiției au fost formați câte 10 mediatori din rândul avocaților în fiecare județ din țară, la Centrul Pilot de Mediere Craiova. Dar toate aceste aspecte, nu sunt de interes pentru o anumită parte a presei. Este neinteresant să impui standarde sociale în articole de presă atunci când există posibilitatea de a genera subiecte care produc deservicii întregii societăți, mai puțin celor care le lansează.

Prevederile OUG Nr.90/2012 intră în vigoare începând cu data de 1 februarie 2013. Din luna februarie justițiabilii vor avea posibilitatea de a participa la ședințe de informare gratuită privind avantajele medierii, cu beneficii reale asupra lărgirii cadrului de opțiuni asupra soluționării disputelor pe care aceștia urmează a le rezolva. De menționat că mediatorul nu va impune o soluție părților, nu le va acorda consultanță juridică, nu își va expune punctele de vedere asupra situației lor ci doar le va aduce la cunoștință opțiunea medierii. Rămâne la latitudinea lor dacă vor decide să-și petreacă următorii ani în instanță antrenând sume considerabile de bani în realizarea acestui scop, trăind din plin emoțiile și stresul aferente parcurgerii acestei căi sau vor decide să își construiască propria soluție, cu ajutorul unui facilitator neutru și imparțial, într-un cadru confidențial, fără incertitudinea obținerii peste ani, a unei decizii favorabile a instanței care poate să vină prea târziu sau niciodată.

Am scris acest articol pentru ca am toată încrederea în presa româneasca! Am certitudinea ecoului său favorabil, lipsit de punerea unor etichete personale date anterior unei documentări minimale despre subiect.

Zeno Sustac

(Visited 33 times, 22 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

  • PROCES-VERBAL INFORMARE MEDIEREPROCES-VERBAL INFORMARE MEDIERE  PROCES – VERBAL Nr. ……….  / ………………  * Încheiat astăzi, data …………….., ora ……… conform prevederilor art. 2 alin.(11) din Legea 192/2006 cu modificările şi completările ulterioare. In […]
  • Divortat de copil Divortat de copil Intrarea în vigoare a Noului Cod Civil în octombrie 2011 reprezintă, sau ar trebui să reprezinte, un punct de cotitură cu privire la programele de legături personale ale minorului cu […]
  • Violatorii si batausii pot scapa de puscarie cu ajutorul medierii  ?Violatorii si batausii pot scapa de puscarie cu ajutorul medierii ? Observ  in ultima perioada in presa din Bucuresti referiri incorecte la legea medierii si un jurnalism facut dupa ureche pe principiul “ nu lasati adevarul sa ne strice o stire buna […]
  • Psihologia mediatoruluiPsihologia mediatorului   Ce înseamnă să devii mediator? De ce unii mediatori sunt eficienţi, şi alţii ineficienţi? Ce calităţi te ajută în rezolvarea disputelor? Este un talent înnăscut sau sunt calităţi ale […]
  • Justiţie restaurativă /vs/ Justiţie retributivăJustiţie restaurativă /vs/ Justiţie retributivă Medierea este forma principală prin care se concretizează justiţia restaurativă, un nou curent în filozofia penală actuală, un concept mai larg care propune o schimbare de optică faţă de […]

One Comment

  1. Cultura Cruda

    Dumneavoastra spuneti ca „victima unei astfel de infracțiuni conform prevederilor care vor intra în vigoare din data de 1 februarie, NU ESTE OBLIGATĂ să parcurgă procedura medierii sau procedura informării privind avantajele medierii.”

    Dar legea spune clar ca „partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii”.

    Deci sunt obligate de fapt.

Lasă un răspuns