Medierea ca forma ideala de rezolvare a conflictelor intre profesionisti

Incepand din anul 2013, companiile sunt obligate sa se informeze cu privire la procedura de mediere, inainte de a se adresa instantei de judecata. Fara dovada prezentarii la o astfel de sedinta, judecatorul poate aplica amenzi intre 100 si 1000 de lei, iar din august medierea devine procedura prealabila obligatorie inaintea inceperii unui proces.  Fara unul dintre documentele emise de mediator, acestea fiind procesul verbal, certificatul de informare sau acordul de mediere, instanta respingea actiunea ca fiind prematur introdusa.

Eficienta medierii in conflictele dintre companii se va constata abia dupa un timp.

Medierea  este o procedura normala,  trebuie sa spunem, si mai trebuie spus ca nici pana la aparitia medierii companiile nu se puteau duce cu litigii comerciale in instanta, daca nu  faceau o procedura  prealabila numita conciliere prealabila.
Asadar, era  obligatoriu si pana acum sa dovedim  instantei ca, inainte sa depunem actiunea, am urmat o procedura de conciliere, trebuia sa trimitem o invitatie, sa consemam rezultatul intalnirii si ca partile nu s-au inteles. Altfel, instanta respingea actiunea ca fiind prematur introdusa.

Ce aduce nou aceasta prevedere este ca respectiva conciliere nu mai este facuta de parti sau de avocati, ci  trebuie facuta in fata unui mediator profesionist, care poate ajuta partile sa se inteleaga.

Principalele avantaje ale medierii sunt reprezentate de solutionarea litigiului intr-un timp relativ scurt si utilizarea unei posibile intelegeri intre parti, in obtinerea unei hotarari care sa constate intelegerea, ca rezultat al medierii. In plus, costurile sunt mult mai mici, decat in cazul unui proces.
Specialistii estimeaza costurile medierii la 25% – 30 % din costurile instantei. In plus, daca au ajuns la o intelegere si este emis un acord de mediere, chiar daca litigiul se afla pe rolul instantei, aceasta este obligata sa ia act de acordul de mediere si la cererea partii sa se restituie taxa de timbru. Popularizarea procedurii de mediere in mediul de afaceri ar putea conduce la o scadere a volumului de dosare pe rol si, in consecinta, la diminuarea perioadei de solutionare a acestora.
Practic, se evita toata procedura contradictorie din instanta de judecata, se elimina toate cheltuielile legate de administrarea probatoriului, atat materiale cat si emotionale, prin aducerea martorilor.
Problema cu procedurile alternative o reprezinta insa lipsa initiala de incredere, tocmai de aceea legiuitorul  a hotarat   ca medierea sa poate avea loc cu ajutorul unei terte persoane, specializata, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate – Mediatorul .

Tema medierii ca forma ideala de rezolvare a conflictelor intre profesionisti  poate fi privita atat din perspectiva mediului de afaceri, dar si din perspectiva mediatorilor , a avocatilor. As incerca sa o privesc pentru inceput din perspectiva pe care o cunosc cel mai bine, a mediatorului . Iar aici se nasc trei intrebari fundamentale. Cine sunt clientii profesiilor juridice ? Ce constrangeri economice au de infruntat? Care sunt consecintele acestor contrangeri?

Constrangerile economice ne preseaza sa obtinem mai mult cu mai putin. La fel si  clientii profesiilor juridice au tot mai putine resurse si doresc tot mai multe rezultate.

Dar cine sunt clientii? Vorbind de mediul de afaceri, de litigiile intre profesionisti, ne referim la  persoane fizice autorizate, antreprenori si companii mari sau multinationale. Persoanele fizice autorizate au nevoie de consultanta juridica in chestiuni cum sunt recuperarea de creante, litigii de proprietate sau repararea unor prejudicii. Antreprenorii din intreprinderi mici si mijlocii se confrunta cu probleme de dreptul muncii, de conformitate si au nevoie de asistenta la incheierea contractelor. Consilierii juridici din companiile mari sau multinationale angajeaza deja mediatori si consultanti externi cand au de gestionat litigii, tranzactii complexe ori au de rezolvat probleme de drept foarte specializate.

Ce constrangeri economice au de infruntat aceste categorii de client ?

In vremuri de criza, consilierii juridici interni din companii se confrunta cu cel putin trei situatii dificile.
1. O presiune constanta de a reduce numarul de avocati din echipa interna. 2. Reducerea bugetelor alocate cheltuielilor juridice. 3. In acelasi timp volumul de munca alocat problemelor de conformitate creste, datorita modificarilor legislative si noilor reglementari din industria in care compania functioneaza. Unele studii indica faptul ca solicitarile privind reducerea bugetelor juridice ale companiilor se situeaza intre 30% si 50% din bugetul anului precedent. In consecinta, cei care gestioneaza functiunea juridica a companiilor au un obiectiv clar: trebuie sa faca mai mult, cu bani mai putini. Antreprenorii din intreprinderile mici si mijlocii se bazeaza de cele mai multe ori pe serviciile consultantilor externi doar atunci cand au probleme juridice grave. Cei mai multi antreprenori isi asuma riscul de a functiona fara asistenta juridica si pentru ca nu isi premit costurile consultantilor sau nu percep valoarea serviciilor oferite de acestia. In ce priveste persoanele fizice, doar cei foarte prosperi  pot finanta serviciile unui avocat, in timp ce majoritatea celor care obtin un venit mediu  nu isi permit un avocat serios.

Care sunt consecintele acestor constrangeri ?

Furnizorii de consultanta juridica vor incerca sa fie mai eficienti prin imbunatatirea procedurilor interne si prin apelarea la mijloace moderne de solutionare a litigiilor cum sunt arbitrajul si medierea . Prin urmare, fie ca apreciem fie ca nu, procedurile alternative de solutionare a litigiilor sunt oferta juridica ce vine in intampinarea necesitatilor  mediului de afaceri, oferind solutii rapide si putin costisitoare.

Nu acelasi lucru se intampla cand vorbim de functionarul public, care in locul eficientei doreste intocmirea procedurilor, a formularisticii, a timbrarii, a programului orar si a termenelor legale. Functionarul public nu are criterii de performanta , nu depinde de finalizarea la timp a proiectului si nici nu este motivate sa fie apreciat pentru calitatea serviciilor sale.

Prezenta activa a statului in viata omului de multe ori denatureaza valorile umane reale . Functionarul de la ghiseu nu are motive sa aiba relatii corecte si nici prieteni !  El e platit de stat !  La polul opus, mediul de afaceri vrea imagine, vrea o buna relationare cu clientii , cu partenerii, chiar si cu functionarii de la stat daca ar fi posibil ! Asadar profesionistul are alte valori , cele firesti, umane, profesionistul nu vrea  procese publice care sa ii satisfaca mofturile, ci o intelegere reciproc avantajoasa care sa ii satisfaca interesele ! Prin urmare profesionistul este cel care are motivatia necesara pentru a alege medierea.

Altfel partile ajung in instanta , avocat , taxa de timbru , termene, temene, termene. Pronuntare – Unul castiga, celalalt pierde !  Apoi cel care a pierdut face recurs ! din nou procedura, termene, unul castiga unul pierde, cel care pierde face apel ! Judecatorul judeca ! Daca scrie in lege, sa facem cum zice legea! Nimeni nu ii intreaba: Mai oameni buni, dar voi cum credeti ca ar fi bine pentru voi ?

Ce instanta din lumea asta stie mai bine decat fiecare dintre dumneavostra ce va convine si ce nu ?

Totul se reduce la intrebarea care stabileste eficienta filosofiei de viata : Sa fiti fericiti sau sa aveti dreptate ?

Sa ne intoarcem la subiect. Medierea si ceea ce a adus medierea pe agenda publica – Medierea obligatorie, apoi informarea obligatorie despre avantajele medierii ! Cand este obligatoriu ca partile sa se informeze despre avantajele medierii ? Continue reading “Medierea ca forma ideala de rezolvare a conflictelor intre profesionisti” »

Read more...