mediere

Medierea după Decizia Curții Constituţionale – quo vadis?

Avatarurile „şedinţei de informare”. Scurtă retrospectivă

Odată ce, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 266 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 464/25 iunie 2014, au fost declarate neconstituţionale prevederile art. 2 alin. (1) şi ale alin. (12) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si exercitarea profesiei de mediator, a devenit necesară nu doar corelarea legislativă cu Decizia Curţii, ci şi elaborarea unei viziuni unitare a corpului profesional al mediatorilor care să asigure evoluţia instituţiei medierii.

Informarea obligatorie a fost introdusă prin Legea nr. 115/2012 ca obligaţie a părţilor de a participa la „şedinţa de informare”, prin modificarea art. 2 din Legea nr. 192/2006, şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 2012. Totodată, a fost introdus şi art. 601 care stabilea domeniile în care părţile erau obligate să facă dovada că au participat la şedinţa de informare.

Deşi, prevăzută ca obligaţie, cu un text imperativ formulat, rezultatele întârziau să apară. Întârzierea a fost pusă pe seama faptului că nu au fost prevăzute sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiei impuse de lege.

În acest context a fost promovată OUG nr. 90/2012 care, printr-o nouă modificare a art. 2 din Legea nr. 192/2006 a instituit sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea obligaţiei de informare. Prin aceeaşi ordonanţă, a fost introdusă pentru prima dată o nouă sintagmă ce avea să genereze multe controverse, inclusiv în rândul mediatorilor, respectiv „procedura de informare”. Deşi legiuitorul a stabilit obligaţia de informare a părţilor, în partea generală a legii, denumind-o „şedinţă de informare”, în partea sa specială, prin OUG nr. 90/2012, a fost adăugat art. 602 care vorbeşte de „procedura de informare”, lăsând să se înţeleagă cum că, pentru informarea părţilor unui litigiu, este necesară o adevărată procedură. Astfel, au fost încurajate opiniile potrivit cărora şedinţa de informare nu se putea realiza decât în prezenţa tuturor părţilor conflictului şi, pentru asta, era nevoie să se îndeplinească o adevărată procedură de aducere a tuturor părţilor în şedinţa de informare.

Altfel spus, deşi singurul argument era dat iniţial de faptul că legiuitorul utilizează pluralul atunci când se referă la obligaţia de informare, textul Legii, aşa cum a fost el modificat prin Legea nr. 115/2012, nefăcând nicio distincţie între părţi, prin introducerea sintagmei „procedura de informare” s-a dat apă la moară susţinătorilor opiniei potrivit căreia atât reclamantul, cât şi pârâtul trebuie să participe la şedinţa de informare, cu toate că legiuitorul instituise expres sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată pentru reclamant, cum era şi firesc, în condiţiile în care atât „procedura de informare”, cât şi sancţiunea inadmisibilităţii au fost introduse în textul Legii nr. 192/2006 prin aceeaşi OUG nr. 90/2012.

Totodată, se conturează clar şi ferm cea de a doua opinie potrivit căreia şedinţa de informare este obligatorie doar pentru reclamant, fără a fi exclusă, de plano, posibilitatea realizării informării pentru toate părţile conflictului în aceeaşi şedinţă de informare. Ca atare, potrivit acestei opinii, nici reclamantul nici mediatorul nu aveau nicio obligaţie de a îndeplini vreo procedură anume, singura îndatorire a justiţiabilului care intenţiona să deschidă o procedură judiciară fiind aceea de a se prezenta la un birou de mediator şi de a fi informat cu privire la „avantajele medierii”, iar a mediatorului aceea de a elibera, celui informat, dovada îndeplinirii obligaţiei impuse de lege.

Treptat, fiind mai uşor de asimilat ideea de „procedură de informare”, similar concilierii din vechiul Cod de procedură civilă, „şedinţa de informare” a ajuns să fie confundată cu etapa de pregătire a medierii (etapă importantă pentru întreg procesul de mediere, etapă de care depinde, în mare măsură, succesul medierii), prevăzută de art. 43 din Legea nr. 192/2006. Astfel, s-a conferit acestei etape un caracter tot mai formal, reducând, de fapt, etapa de pregătire a părţilor pentru medierea propriu-zisă la o simplă informare, lipsită de efecte pe toate planurile şi pentru toţi factorii implicaţi.

Cu toate acestea, lucrurile păreau să fie benefice pentru mediere, în ciuda faptului că, prin OUG nr. 4/2014, aveau să fie introduse noi texte în legea medierii, prin care şi alte profesii juridice puteau să realizeze „procedura de informare” privind avantajele medierii. Continue reading “Medierea după Decizia Curții Constituţionale – quo vadis?” »

Aspecte esentiale referitoare la clauza de mediere

In orice conventie ce priveste drepturi asupra carora partile pot dispune, acestea pot introduce o clauza de mediere, a carei validitate este independenta de validitatea contractului din care face parte conform dispozitiilor art. 2 alin. (5) din Legea 192/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Clauza de mediere nu este definita de legiuitor. In absenta unei definitii legale incercam sa definim clauza de mediere drept acea prevedere inclusa intr-o conventie prin care partile convin de a recurge la mediere pentru solutionarea litigiului ivit intre ele in derularea contractului.

O astfel de obligatie asumata de parti este o obligatie de mijloace, nu de rezultat, asa incat esecul solutionarii amiabile nu poate fi considerata o neexecutare culpabila a obligatiei.

Legea medierii nu prevede o sanctiune in cazul nerespectarii clauzei de mediere.

Independenta validitatii clauzei de mediere fata de validitatea contractului din care face parte inseamna ca o astfel de clauza va ramane valabila chiar daca este contestata valabilitatea contractului din care face parte.

Sursa: Manualul Mediatorului de Succes-http://e-juridic.manager.ro/articole/aspecte-esentiale-referitoare-la-clauza-de-mediere-17069.html

Medierea si actul de justitie

Observ, de cativa ani incoace, cat de mult se insista pe realizarea unei legaturi intre mediere si sistemul juridic din Romania. In ultima perioada constat ca din ce in ce mai multe articole insinueaza faptul ca apelarea la mediere creste calitatea actului de justitie.

Medierea si actul de justitie

Ce legatura directa are medierea cu actul de justitie?

La noi in tara, Consiliul de Mediere si mediatorii nu sunt in subordinea Ministerului Justitiei. Mai mult medierea este o alternativa a instantei. Faptul ca un acord de mediere poate fi incuviintat de instanta nu insemana ca se indeplineste un act de justitie, deoarece judecatorul nu judeca acea cauza si nu da o solutie, ci doar o consfinteste pe cea agreata de parti.

Medierea, asa cum este reglementata de mult modificata lege 192/2006, se adreseaza tuturor conflictelor de interese si nu conflictelor de drepturi. Fiecare mediator care practica aceasta profesie a avut si cazuri care nu indeplineau conditiile pentru a se adresa instantei(lipsa probe, martori,etc) si care s-au solutionat prin mediere. Sau situatii in care partile au cerut confidentialitate totala pentru a-si putea spune problema si a rezolva cauza,nu doar efectele, conflictului. Cu o parte din aceste acorduri partile nu mai merg nici la notar si nici in instanta. Daca tot au avut disponibilitatea, increderea si intelepciunea sa ajunga la o solutie personalizata care reprezinta vointa lor de ce sa mai faca si alte demersuri?

Medierea in statistici

Continue reading “Medierea si actul de justitie” »

Pot face echipa mediatorii si avocatii ?

Am citit, recent, o sumedenie de articole in care mediatorii erau pusi la zid de avocati. Am crezut ca mi se pare, ca nu vad eu bine, dar dupa ce am vorbit personal cu niste avocati, am ajuns la concluzia ca lucrurile nu stau tocmai bine intre cele doua parti. Probabil ca au nevoie sa fie mediate! Sau, de ce nu, puse in fata instantei. Asta ar fi tocmai apogeul solutiei.

Insa, de unde deriva toata nebunia legata de mediere? De ce nu sunt avocatii impacati cu medierea? In principiu, oricat de multe argumente ar fi servite pe tava, toate se reduc la o teama, sa-i spunem, o frica pornita de la ciolan. Toti au impresia, sub o forma sau alta, ca vor fi lasati cu ochii in soare daca mediatorii ies in piata.

Vechea meteahna intre profesii. Asa de tipica mentalului romanesc incat ne apuca instantaneu durerea de cap. Sa ne ducem la doctor sau la asistent mai intai? Continue reading “Pot face echipa mediatorii si avocatii ?” »

Medierea in noua legislatie penala

Odata cu intrarea în vigoare a noului Cod penal si Noului Cod de procedura penala, vor intra în vigoare dispozitii din Legea nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substantial institutia medierii penale.

Înteleg sa fac câteva observatii:

1. Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibila în latura penala pentru un numar restrâns de infractiuni (anume cele cu privire la care este necesara plângerea prealabila sau este posibila împacarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar în latura civila este posibila pentru orice infractiune dar numai cu privire la pretentiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dupa mine, medierea în latura penala nu este posibila (caci între victima si faptuitor nu poate avea loc vreo negociere si nu se poate încheia vreo întelegere cu privire la încadrarea juridica a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea în latura civila nu poate fi limitata doar la pretentiile civile.

2. Acordul de mediere penala este un impediment la declansarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împacarea înca din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.

3. În procesele penale, medierea este de doua feluri: civila si penala. Continue reading “Medierea in noua legislatie penala” »

Trecerea de la conflict catre dialog nu pot fi amanate la nesfarsit

Presedintele Consiliului de Mediere: Necesitatea schimbarii de mentalitate in plan social si trecerea de la conflict catre dialog nu pot fi amanate la nesfarsit
Valeriu Dorin Badulescu, Presedintele Consiliului de Mediere, a declarat joi in cadrul Conferintei Nationale a Mediatorilor ca il bucura sustinerea de catre autoritatile romane a medierii ca alternativa la justitia clasica, acesta fiind un semnal pentru schimbarea mentalitatii conflictuale a societatii romanesti.

Mesajele pe care le-am primit, incepand de la prim-ministrul Romaniei, continuand cu presedintele Camerei Deputatilor, Ministerul Justitiei si alte autoritati, a fost acela de sprijin neconditionat in tot ceea ce facem, ca parteneri de dialog, ca parteneri potentiali pentru justitia romana si nu numai”, a spus Valeriu Badulescu la Conferinta Nationala a Mediatorilor, potrivit Agerpres.

Totodata, Badulescu a explicat ca datoria mediatorilor este de a schimba mentalitatea conflictuala, mentalitatea impamantenita in mediul social, cu o mentalitate orientata catre dialog si comunicare.

Necesitatea schimbarii de mentalitate in plan social si trecerea de la conflict catre dialog nu pot fi amanate la nesfarsit. Primii pasi au fost facuti de catre profesionistii independenti care au creat un sistem de mediere puternic, ce numara azi peste 9.000 de mediatori. Este cel mai puternic corp de profesionisti de acest tip din Europa. Trebuie sa constientizam faptul ca medierea poate sa devina o strategie pentru Romania. Oportunitatea apelarii la mediator — acolo unde sunt implicate institutiile statale — este o veriga necesara pentru o economie dezvoltata”, a afirmat Badulescu. Continue reading “Trecerea de la conflict catre dialog nu pot fi amanate la nesfarsit” »

Înțelegerile făcute la mediator sunt mai trainice decât hotărârile judecătorești

Traian Băsescu, Președintele României, a participat joi, 7 noiembrie 2013, la Gala Mediatorilor 2013, ocazie cu care a ținut un scurt discurs:

„Bună seara. Prima condiţie pentru un mediator este să fie sincer, iar eu recunosc, prin Constituţie, sunt mediatorul constituţional în societatea românească în relaţiile societăţii cu instituţiile, în relaţiile între instituţii, dar trebuie să recunosc, trebuie să recunosc faptul că mie nu mi-a reuşit grozav, iar dumneavoastră vă doresc din tot sufletul să vă reuşească medierile mai bine decât mi-au reuşit mie. Pentru că, prin natura muncii dumneavoastră, dumneavoastră lucraţi foarte aproape de oameni. Preşedintele lucrează cu instituţii de multe ori, este mai dificil, dar încărcătura umană pe care o are funcţia de mediator, pe care dumneavoastră o îndepliniţi, în mod cert implică dincolo de raţiune, dincolo de probitate profesională, dincolo de încrederea pe care părţile trebuie să o aibă în dumneavoastră şi multă căldură umană. Este extraordinar de important că prin lege, prin legislaţie, s-a creat şi instituţia mediatorului, acela care de multe ori poate suplini lipsa capacităţii de comunicare între oameni. Soţi şi soţii, prieteni de o viaţă la un moment dat nu mai pot comunica, iar instituţia dumneavoastră este aceea care are ca principală misiune să redeschide comunicarea. O comunicare ce se bazează pe deplina înţelegere a părţilor cu privire la lucrurile asupra cărora s-au înţeles. Mi se pare esenţial ca atunci când o mediere se încheie ambele părţi să ştie perfect, să înţeleagă perfect lucrurile asupra cărora au convenit şi adesea astfel de înţelegeri sunt mai trainice decât hotărârile judecătoreşti, pentru că sunt făcute în deplină cunoştinţă de cauză. Avantajul pe care dumneavoastră îl aveţi, şi este extraordinar, este acela că de la dumneavoastră ambele părţi pleacă mulţumite, ceea ce aproape niciodată nu se întâmplă în justiţie. Întotdeauna cel care pierde va spune că a fost nedreptăţit. Sigur că va spune pe nedrept, că a fost nedreptăţit, pentru că judecătorul este corect, aplică legea. Dar înţelegerea lui unei părţi, şi acelei care pierde de regulă, este că a fost nedreptăţit, pentru că el de asta s-a dus în instanţă, să i se facă dreptate, şi dacă nu este dreptatea lui înseamnă că nu este drept. Pe când dumneavoastră aveţi şansa uriaşă ca ambele părţi să plece mulţumite din faţa dumneavoastră. Continue reading “Înțelegerile făcute la mediator sunt mai trainice decât hotărârile judecătorești” »

Forta juridica a unui acord de mediere

Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Acesta însemnând un contract între doua sau mai multe părţi ce îşi exprimă în mod liber voinţa si dorinţele.

Părţile sunt libere să aleagă cum vor să remedieze probleme dintre ele, nici o parte nu poate fi forţată să accepte o soluţie ce nu i se pare viabilă, chiar dacă soluţia provine de la mediator. Orice soluţie găsită de părţi împreuna cu mediatorul trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a lor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce acele efecte juridice pe care părţile şi le doresc.

Voinţa părţilor primează în orice moment în cadrul procesului de mediere. Continue reading “Forta juridica a unui acord de mediere” »

Mediere intre banci si clientii lor

Scriam in urma cu o luna despre clauzele abuzive aici pe blog si criticam declaratiile oficialilor BNR de la momentul acela. Se pare ca in urma evenimentului de ieri, BNR si-a schimbat radical pozitia!
Acum, se recomanda negocierea cu clientii pe clauzele considerate abuzive, astfel incat sa se ajunga la o intelegere, fara a mai trece printr-un proces care s-ar putea dovedi extrem de costisitor de ambele parti. Inca o data, medierea si metodele alternative de solutionare a conflictelor isi dovedesc utilitatea!
Ma bucur foarte mult ca BNR a inteles ca nu are sens sa mai faca presiuni pentru a se amana din nou intrarea in vigoare a dispozitiilor din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.
Ma refer aici la acele prevederi care permit eliminiarea din toate contractele bancii a clauzelor constatate ca fiind abuzive de catre instanta in urma unei actiuni demarate de o asociatie de consumatori sau de ANPC.
Dispozitiile urmeaza sa intre in vigoare la data de 1 octombrie.
Ce as vrea sa va mai spun e ca in aceasta lege, in art. 4 alin. 3, este prevazut faptul ca, chiar daca una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul, acest lucru nu exclude de plano aplicarea prevederilor legii privind clauzele abuzive, daca evaluarea globala a contractului arata ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Asadar, daca ati negociat cu banca o singura clauza, iar restul contractului v-a fost impus, puteti beneficia de prevederile legii! Mai mult, daca banca pretinde ca una dintre clauzele standard a fost negociata, e obligata sa faca dovada acestui fapt.
Sursa:http://www.alinagorghiu.ro/2013/09/20/mediere-intre-banci-si-clientii-lor/

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013

Corelarea dispozitiilor legale privind medierea

mediereArticolul 227 Cpr. Civ, privind prezenta personala a partilor în vederea solutionarii pe cale amiabila a litigiului reprezinta un element de noutate în procedura civila cu referire expresa si importanta în ceea ce priveste institutia medierii raportat la rolul magistratului în legatura cu aceasta institutie.

Alineatul 1 consacra atributiile judecatorului în legatura cu împacarea partilor, precizând ca magistratul va încerca împacarea partilor pe tot parcursul procesului dând îndrumarile necesare. Rolul acestuia în determinarea partilor la împacare, împacare ce ar trebui sa conduca la stingerea litigiului.

Alineatul 2 al articolului 227 face trimitere direct la institutia medierii si în legatura cu acest text se impun mai multe distinctii. În prima parte a alineatului a judecatorul poate invita partile sa participe la osedinta de informare privind avantajele folosirii acestei proceduri si precizam ca invitatia judecatorului se poate face în orice tip de litigiu care ar putea face obiectul medierii. Invitatia adresata partilor poate fi facuta independent de limitarile prevazute în legea medierii cu privire la tipurile de litigii în care este impusa obligatia partilor de a participa la sedinta de informare privind avantajele medierii. Judecatorul în contextul dat si în virtutea obligatiilor sale generate de articolul 6 din legea medierii discuta cu partile si le prezinta posibilitatea apelarii la mediere în termeni generali. Dupa efectuarea acestui demers, judecatorul, tinâmd cont de circumstantele concrete ale cauzei poate recomanda partilor sa recurga la mediere.

Se impune o diferentiere stricta între sedinta de informare privind avantajele folosirii procedurii medierii, atribut al judecatorului generat de prevederea din cod (si de reglementarea cu privire la procedura de informare privind avantajele medierii în urma intrarii în vigoare a Legii 214 din 2013 de aprobare a OUG 4 din 2013) si sedinta de informare privind avantajele medierii sustinuta de mediator. Legea 214 din 2013 da posibilitatea ca si avocatii, notarii, consilierii juridici si procurorii sa poata informa cu privire la avantajele folosirii procedurii medierii. Este singura interpretare posibila ce poate fi data noii modificari legislative corelând întregul cadru consacrat de Legea 192 din 2006  dupa numeroasele interventii ale legiuitorului, precum si recomandarea din preambulul directivei 52/2008, care la punctul 25  prevede : Continue reading “Corelarea dispozitiilor legale privind medierea” »

Translate this site:

ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

octombrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR