Medierea explicata pe înțelesul tuturor

Motto: Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

In perioada de pregatire initiala pentru profesia de mediator, pentru mine, medierea a fost o revelatie pe care am avut-o, recunosc, spre sfarsitul perioadei de pregatire. Ulterior, am aflat camedierea este inteleasa cel mai greu de pe persoanele cu studii juridice.

Dar nu numai juristii au o problema in a intelege libertatea individului oferita de mediere, ci fiecare dintre noi. Traim o lume o a retetelor, a regulilor, a sabloanelor. Nu mai putem calatori fara harti, nu mai putem fi umani fara un ghid de bune maniere, nu mai putem fi frumosi fara sa respectam o moda, nu mai putem convietui fara justitie. Presa nu mai relateaza evenimente, ci ofera verdicte, prestatorul de servicii nu mai ofera optiuni, ci recomandari, iar libertatea de alege este inlocuita cu sabloanele rigide in care am ajuns sa traim. Mai nou, psihologii au stabilit un set de legi, de reguli pentru fericire. Daca ne gandim permanent la ceea ce recomanda ei si zambim tampi toata ziua, daca iubim orice rautate si nu avem nimic de reprosat nicicui, fericirea apare instant, pentru ca fericirea nu este oferita de libertatea de a alege, ci de spalarea pe creier oferita de reguli, de sabloane, de legi, spun ei.

Societatea, in general, Facultatea de Drept, in special, ne invata ca judecatorul imparte dreptatea in baza unor norme juridice. Si toti acceptam acest lucru fara sa ne intrebam cum poate un om sa astepte dreptatea de la un necunoscut, fara sa vada ca judecatorul imparte justitie, adica lege, adica norma juridica gandita si votata de niste straini care dorm in Parlament, si nu dreptate. Dreptatea mea este diferita de dreptatea ta sau a celorlalti. Ceea ce scriu acum consider ca este drept. Dar daca veti citi comentariile la acest articol veti vedea ca pentru alti colegi dreptatea este cu totul altceva. Asta nu inseamna ca eu sau ei detinem dreptatea. Amintiti-va ca suntem unici, iar asta nu ne face diferiti, ci speciali.

Sigur ca avem nevoie de norme juridice. Dar fiecare norma juridica ar trebui sa inceapa spunand ca Continue reading “Medierea explicata pe înțelesul tuturor” »

Scurt ghid de furat pâinea altuia despre care nu știm exact cu ce se mănâncă

Exista in exprimarea profesiilor de tip liberal doua mari tendinte. Pe de o parte, existafilosofia potrivit careia profesia trebuie segmentata in specializari distincte, pe de alta parte, exista practica profesionistilor, incurajata de lideri, prin care se incearca contrariul, si anume ocuparea unor atributii din teritoriile profesiilor invecinate.

Astfel, psihologii considera ca ceea ce fac ei este atat de important, incat nu mai este nevoie si de serviciile preotului duhovnic. Mediatorii nu inteleg exact de ce ar mai fi nevoie si de psiholog in completarea serviciilor pe care ei le ofera.Avocatii sustin cu tarie ca pot fi oricand niste buni mediatori, iar economistii sunt convinsi ca in afara instantei chiar nu au nevoie de serviciile unor avocati.

Iar confuzia se manifesta la fel de bine si in sens opus. Astfel, preotul duhovnic are impresia ca poate suplini prezenta psihologului, psihologul se simte mediator din nastere,mediatorii se simt cat se poate de avocati, iar avocatii sunt convinsi ca pot fi in orice moment niste veritabili manageri.

Pentru a inchide cercul vicios, completam spunand ca si preotii au tendinta de a fieconomisti, iar managerii, de a se simti in egala masura niste mici dumnezei.

Spunem toate acestea fara sa aducem in discutie pretentiile notarilor, ale consultantilor fiscali, si ale altor profesii de tip liberal.

Ce este de facut? Continue reading “Scurt ghid de furat pâinea altuia despre care nu știm exact cu ce se mănâncă” »