Romania are prea putini judecatori ?

mediere partajPutem sustine ca solutia eliberarii tensiunii acumulate la nivelul instantelor este cresterea numarului de judecatori? Ar putea fi majorarea schemelor solutia fireasca pentru iesirea din criza dosarelor ce afecteaza de ani de zile functionarea fireasca a justitiei? Avem prea putini judecatori? O analiza comparativa cu sistemele judiciare din 46 de tari europene membre ale Consiliului Europei poate raspunde la aceste intrebari.

Se cunoaste cu certitudine situatia supraglomerarii instantelor din Romania cu dosare. Numai anul trecut s-a inregistrat recordul absolut cu cele peste 3,33 milioane dosare, care insa inevitabil va fi depasit in 2013. Numarul de dosare ce revine efectiv spre solutionare unui judecator s-a dublat practic in ultimii 10 ani. Numarul tot mai mare de dosare restante la sfarsitul anului, adica ramase nesolutionate, arata ca s-a atins si probabil s-a depasit limita fizica a capacitatii de suportare a judecatorilor.

Daca in 2005 ramaneau nesolutionate la sfarsitul anului doar 360.000 de dosare, la sfarsitul anului 2012 au ramas restante aproximativ 1 milion de dosare. Stocurile mari de dosare nesolutionate de la an la afecteaza in mod direct durata de solutionare a dosarelor in justitia noastra. Primul termen de judecata pentru cauze noi la cea mai aglomerata instanta din tara, Tribunalul Bucuresti, este de peste un an de zile intrucat aceasta instanta are inca in arhive peste 60.000 de dosare inregistrate in 2012, pe care trebuie sa le solutioneze cu prioritate. Situatia este generala la nivel national, cresterea progresiva a numarului de dosare noi ducand inevitabil la imposibilitatea solutionarii acestora si la acumulari semnificative de dosare vechi.

In tot acest timp, numarul judecatorilor din instantele din Romania nu s-a modificat in mod important. Greutatea tot mai mare a volumului de activitate a instantelor s-a distribuit in permanenta la un numar relativ constant de judecatori. Totusi, asa fiind, putem sustine ca solutia eliberarii tensiunii acumulate la nivelul instantelor este cresterea numarului de judecatori? Ar putea fi majorarea schemelor solutia fireasca pentru iesirea din criza dosarelor ce afecteaza de ani de zile functionarea fireasca a justitiei? Avem prea putini judecatori?

Pentru a raspunde la aceste intrebari trebuie sa gasim indicatori obiectivi la care sa ne raportam. In aceasta analiza ma voi referi situatia judecatorilor in tarile europene, astfel cum rezulta aceasta din diferitele date statistice existente.

In Romania exista in momentul de fata un numar de 4404 judecatori, cu un grad de ocupare a schemelor instantelor de 97%. Raportat la suta de mii de locuitori, Romania are un coeficient de 19 judecatori, ceea ce ne situeaza intr-o vecinatate rezonabila a unei medii europene. La nivelul celor 46 state europene membre ale Consiliului Europei intrate in baza de cercetare, media de judecatori la suta de mii de locuitori este de 20,1. Raportandu-ne pentru exemple numai la sisteme judiciare compatibile cu al nostru, rezulta ca Ungaria are un coeficient de 29, Bulgaria de 29,8,  Franta de 10,7, Italia de 11, iar Ucraina de 19,3.

Statele europene cu cel mai mare numar de judecatori de cariera (mai mult de 30 judecatori la 100.000  locuitori) sunt in special statele din fosta Iugoslavie (Croatia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, „fosta Republica Iugoslava a Macedoniei”), insa situatia lor pare speciala. In general, sistemele judiciare ale statelor membre din Europa Centrala si de Est opereaza cu un raport judecatori – locuitori mai mare decat in statele sau entitatile din Europa de Vest.

Si sub aspectul numarului de instante raportat la 100.000 de locuitori Romania pare a se incadra intr-o medie europeana. Cele mai multe dintre state din cele 46 monitorizate (19) au mai putin de 1 curte de prima instanta de jurisdictie generala la 100.000 de locuitori. In 15 state, rata este intre 1 si 2 curti de prima instanta la 100.000 de locuitori. Doar 13 state au rate mai importante, dar dintre acestea, doar Turcia, Federatia Rusa si Monaco au indicat mai mult de 5 instante la 100.000 de locuitori. In Romania exista 1,1 instante la 100.000 de locuitori, situatie similara cu cea din Franta (1,2), Germania (1), Cehia (1), Polonia (1) sau Ungaria (1,3).

Situarea Romaniei in media europeana se opreste insa aici. Dramatismul crizei de dosare rezulta din alti indicatori, mult mai relevanti, si anume numarul de dosare inregistrat la instante, respectiv numarul de dosare solutionate raportat la 100.000 de locuitori. In medie, la nivelul Europei, curtile de prima instanta au inregistrat 2738 cauze intrate la 100000 locuitori si au solutionat 2663 cauze la 100.000 locuitori. Romania depaseste cu mult aceasta medie, cu 5010 cauze nou intrate la 100.000 de locuitori, respectiv 4497 cauze solutionate la 100.000. Practic pe rolul instantelor din Romania se inregistreaza in fiecare an un numar dublu de dosare decat media europena si tot un numar dublu de dosare se solutioneaza. Din cele 42 de sisteme judicare monitorizate in acest indicator Romania ocupa locul 4, dupa Federatia Rusa, Lituania si Andora. Toate cele 3 tari insa aflate inaintea noastra in acest clasament beneficiaza insa de un numar de judecatori net superior, in Rusia fiind 22,6 judecatori/100.000 de locuitori, in Lituania 23,6/100.000, iar in Andora 28,2/100.000.

Daca combinam indicatorii statistici analizati pana aici, rezulta ca judecatorul roman este judecatorul european cel mai incarcat cu dosare nou intrate pe rolul instantelor si ca solutioneaza anual un numar de dosare mai mult decat dublu fata de media europeana.

Solutia depasirii crizei profunde a dosarelor din instentele din Romania pare a nu fi cresterea semnificativa a numarului de judecatori sau a numarului de instante.

O politica publica coerenta ar presupune mai degraba, in opinia mea bazata pe exemplul occidental, identificarea mijloacelor legale de descurajare a formarii de noi dosare in instante, prin combinarea dezvoltarii sistemelor alternative de solutionare a litigiilor (medierea) cu masurile ferme de crestere a taxelor de timbru si sanctionare aspra a introducerii actiunilor vadit neintemeiate ori de rea credinta.

Nu in ultimul rand trebuie avut in vedere rolul pe care medierea il joaca in degrevarea instantelor. O constientizare atat din partea justitiabililor cat si a magistratilor asupra rolului social pe care medierea il are ar fi un sprijin real ecuatia degravarii instantelor din Romania. Dincolo de acest acest aspect o justitie alternativa de tip castig reciproc cum este medierea este metoda ideala pentru cetatenii tarii noastre tot timpul in graba, fara rabdare sa astepte termene si proceduri, dornici de o rezolvare rapida discreta si putin costisitoare.

Sursa: http://www.magistrati.ro/s674-are-romania-prea-putini-judecatori-.html#ixzz2VE3H5Hcr

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013

 

(Visited 40 times, 37 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

  • OUG nr. 80/2013 – taxele judiciare de timbruOUG nr. 80/2013 – taxele judiciare de timbru Legea taxelor de timbru 2013 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 392, din 29 iunie […]
  • Clauze ascunse in acordul de mediereClauze ascunse in acordul de mediere Asa cum stim CLAUZA este o prevedere sau stipulatie cuprinsa intr-un act juridic. Clauza contractuala se stabileste in contract prin acordul de vointa al partilor. Numai ca, uneori, in […]
  • Vreau sa divortezVreau sa divortez Vreau sa divortez, vreau sa divortez dar nu am curaj ,nu am curaj sa divortez, sa divortez sau nu ?, vreau sa divortez ce trebuie sa fac ?, vreau sa divortez si am nevoie de un sfat, nu am […]
  •  Divort cetatean strain Divort cetatean strain Divortul de un cetatean strain presupune de fiecare data aceleasi mari cerinte din partea clientilor nostri dat fiind faptul ca in cele mai multe situatii unul dintre soti se afla in […]
  • Pensia alimentara obtinuta prin medierePensia alimentara obtinuta prin mediere Pensia alimentara prin mediere - Pensia alimentara la mediator Cunoscuta in limbaj curent ca si pensia alimentara conform titulaturii din vechile coduri, contributia tatalui la […]

Lasă un răspuns