Propunerile Baroului Bucuresti pentru modificarea noilor coduri in materie penala

 

Propunerile Baroului Bucuresti pentru modificarea si completarea noilor coduri in materie penala:

(I) Apreciez ca Art.88 din Noul Cod de Procedura Penala trebuie completat cu urmatorul aliniat:
Alin.(5) “Asistenta juridica acordata in procesul penal unui suspect sau inculpat de catre o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr.51/1995, modificata si completata prin Legea nr.270/2010, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia.
O asemenea prevedere se impune a fi introdusa in Noul Cod de Procedura Penala, in conditiile proliferarii avocaturii clandestine. Noul Cod de Procedura Penala trebuie sa dea un raspuns la efectele asistarii sau reprezentarii partilor in cadrul procesului penal, de persoane care nu au dobandit calitatea de avocat in conditiile legii profesiei de avocat.

(II) Art.91 alin.(2) din Noul Cod de Procedura Penala are urmatorul cuprins “In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii”.
Acest articol lasa nesolutionata modalitatea desemnarii unui avocat din oficiu de catre organul judiciar sau instanta de judecata . Sintagma folosita de legiuitor privind luarea “masurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu” creeaza confuzii.
In practica actuala, avocatul din oficiu este desemnat dintre avocatii de bara care asigura la o anumita data asistenta judiciara in alte cauze, fara ca acesta sa cunoasca continutul dosarului penal in care este numit. O asemenea practica nu echivaleaza cu asigurarea unei aparari corespunzatoare a suspectului sau inculpatului. Consider ca in cuprinsul textului trebuie inclusa referirea la necesitatea sesizarii de catre magistrati a serviciilor de asistenta juridica din cadrul barourilor in vederea desemnarii unui avocat. Se da, astfel, eficienta respectarii principiului dreptului la aparare.

(III) Art.92 alin.(2) din Noul Cod de Procedura Penala are urmatorul cuprinsAvocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
Este necesara schimbarea continutului acestui text de lege in sensul ca avocatul trebuie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de catre judecatorul de drepturi si libertati. Avocatul nu are posibilitatea cunoasterii actelor de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate ori a audierii ce se va efectua intr-o anumita perioada de timp de judecatorul de drepturi si libertati. Intr-un asemenea context avocatul nu poate sa formuleze o cerere prin care sa solicite sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati.
Practic, in ipoteza mentinerii continutului textului actual, se ajunge la imposibilitatea exercitarii unui asemenea drept .

(IV) Apreciez ca durata detentiei preventive, potrivit dispozitiilor Art.241, alin.(11), lit.a) si b) din Noul Cod de Procedura Penala nu se incadreaza intr-un termen rezonabil. Acest temei de drept are urmatorul cuprins “(11) Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept:
a) in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la implinirea duratei maxime prevazute de lege;
b) in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare
”.
Noua reglementare sustine ca in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, arestarea preventiva inceteaza de drept la implinirea duratei maxime prevazute de lege, si anume, conform art.239, alin.(1) din Noul Cod de Procedura Penala, nu poate fi mai mare de jumatatea maximului special prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei de judecata si in toate cazurile ea nu poate depasi 5 ani.
In calea de atac a apelului, masura arestarii preventive inceteaza de drept daca ea a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare . Ca atare la durata arestarii preventive de 5 ani din cursul judecatii se adauga in calea de atac a apelului o alta durata a arestarii preventive care poate sa fie destul de mare raportata, de la caz la caz, la durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare, ajungandu-se la transformarea detentiei preventive intr-o hotarare de condamnare . Din aceasta perspectiva legiuitorul nu tine seama de pronuntarea unei hotarari definitive de achitare a unui inculpat care a suportat detentia preventiva o asemenea perioada indelungata de timp .

(V) Art. 276 din Noul Cod Penal, referindu-se la presiuni asupra justitiei are urmatorul continut “Fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a le influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Ca atare, avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul si justitiabilul pot fi trasi la raspundere penala si pedepsiti cu inchisoare daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecati de valoare deoarece judecatorul sau organul de urmarire penala pot oricand sa se planga ca declaratiile publice au fost “nereale”, fiind facute cu scopul de a ii influenta sau intimida.
Textul de lege nu este conform cu garantiile unui proces echitabil in instrumentarea unei cauze in conditiile in care se refera, in mod discretionar numai la persoanele indicate in cuprinsul acestui articol, fara sa se aiba in vedere si declaratiile nereale facute de magistrati pe durata unei proceduri judiciare. Magistratul investit cu efectuarea urmaririi penale, in aplicarea dispozitiilor art. 6, paragraful 2 CEDO, trebuie sa se abtina sa declare public ca o persoana este pusa sub acuzare sau ca este vinovata de savarsirea unei infractiuni .
Din aceasta perspectiva, pentru egalitate de tratament in cuprinsul acestui text de lege, ca subiect activ trebuie inclus si magistratul. In ipoteza in care se dorea sa se dea curs continutului art.10 privitor la libertatea de exprimare din CEDO, limitarea exercitiului ei nu trebuia pusa numai pe categoriile de persoane despre care face vorbire art.276 din Noul Cod Penal.
Libertatea presei si libertatea de exprimare vor fi dizolvate in conditiile in care sunt incriminate declaratiilor publice facute de avocati privind plangerea oricarui magistrat.
In orice stat democratic, faptele reprobabile sau abuzive ale magistratilor sunt supuse atentiei publice, fiind respectat dreptul la informare al cetateanului precum si dreptul fiecarei persoane de a avea parte de un proces echitabil.
Textul art.276 din Noul Cod Penal se refera la “declaratii publice nereale” facute pe durata unei proceduri referitoare la savarsirea de catre judecator sau de catre organele de urmarire penala a unei infractiuni, a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, continand si un scop, si anume “de a le influenta sau intimida”.
Judecatorul sau organele de urmarire penala constata imprejurarea ca s-au facut “declaratii publice nereale”, sesizand organele de urmarire penala competente.
In practica, declaratii publice nereale au fost facute, in diverse cauze, de reprezentanti ai organelor de urmarire penala sub aspectul vinovatiei unui inculpat, pentru ca ulterior, cu referire la aceasta persoana, sa se pronunte o hotarare definitiva de achitare.
Dreptul la libertatea de exprimare se refera la libertatea de opinie si la libertatea de informare.
Exprimarea opiniei poate constitui obiectul unei limitari insa libertatea de informare trebuie sa fie exercitata fara nicio ingerinta din partea autoritatilor publice. Opinia publica trebuie sa aiba libertatea de a primi informatiile transmise prin diverse canale informatice intr-o societate democratica.
Evident, cel care ofera informatia trebuie sa prezinte, cu buna credinta, o relatare obiectiva si echilibrata.
Aprecierea caracterului “real” sau “nereal” al declaratiei publice se face tot de catre un organ al autoritatii publice, implicand o mare doza de probabilitate.
Marginalizarea avocatului de catre legiuitor, fara asigurarea unei protectii reale a reputatiei sale, impune includerea sa in continutul acestui text de lege, alaturi de magistrat.
Invectivele aduse avocatului care poate sa asiste sau sa reprezinte nu numai un suspect sau un inculpat, ci chiar o parte civila sau o parte responsabila civilmente, se rasfrang asupra sa pe plan profesional.
Apreciez ca libertatea de exprimare a avocatului nu trebuie sa fie examinata ulterior in cadrul altei proceduri care sa aiba ca obiect aplicarea art.276 din Noul Cod Penal.
Din aceasta perspectiva este imposibil de conciliat indatorirea acelui avocat de a apara cu devotamentul intereselor clientului sau. O asemenea atitudine este incompatibila cu garantarea libertatii de exprimare. Teama de o sanctiune penala la care se expun eventual avocatii prin declaratii publice in sala de judecata in instrumentarea unei cauze il impiedica sa efectueze o asistenta juridica corespunzatoare pentru clientul sau.
Consider ca se impune, cu puterea evidentei, revizuirea continutului acestui text de lege in sensul exceptarii avocatului din categoria persoanelor care fac declaratii publice nereale cu privire la savarsirea de catre judecator sau de catre organele de urmarire penala a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea “respectivei cauze”.
Pentru identitate de ratiune, intr-o alta varianta, apreciez ca art.276 din Noul Cod Penal trebuie sa se refere si la protectia avocatului, fiind necesara interzicerea declaratiilor publice nereale la savarsirea de catre el a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea “respectivei cauze” unde asigura asistenta juridica sau reprezenta parti din proces.

(VI) Art. 269, alin.(1) din Noul Cod Penal, referitor la favorizarea faptuitorului are urmatorul continut “Ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
Acest text de lege se refera la “ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate”. Deoarece textul de lege nu defineste in ce consta “ajutorul” dat, avand drept scop ingreunarea tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, genereaza confuzii.
“Ajutorul” despre care face vorbire textul de lege, poate fi dat de avocat in mod legal prin cererile si plangerile pe care le formuleaza, ingreunand astfel, cercetarile intr-o cauza penala. Ambiguitatea textului se refera si la neprecizarea de catre legiuitor a notiunii “ajutorului” si anume daca el trebuia sa fie “legal” sau “ilegal”.
In lipsa unei asemenea menTiuni “ajutorul” poate fi legal sau ilegal. Neclaritatea dispozitiilor art.269 din Noul Cod Penal reprezinta o carenta care afecteaza principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor. Principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor impune descrierea exacta a faptei incriminate.
Regretabila eroare de a nu preciza caracterul “ajutorului dat” va creea in cazul aplicarii sale, veritabile “ajutoare” date de catre avocati in cauzele penale.
In continutul unei alte infractiuni si anume tainuirea prevazuta si pedepsita de art.270 din Noul Cod Penal sunt prevazute actiunile ca modalitati de comitere a acestei favorizari reale.
Caracterul incomplet al acestei reglementari penale prevazute de art.269 din Noul Cod Penal impune, ca o necesitate, revizuirea textului de lege in discutie in sensul precizarii caracterului “ajutorului dat” faptuitorului.

(VII) Art. 278 din Noul Cod Penal are urmatorul continut “Intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natura sa perturbe activitatea instantei, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda”.
Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege . Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de Procedura Penala care la litera j) se refera la “manifestarile ireverentioase ale avocatilor fata de judecator sau procuror”. Legiuitorul nu a explicat in ce constau “manifestarile ireverentioase” ale avocatilor.
In ipoteza in care ele se refera la cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art.278 din Noul Cod Penal trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala. Sanctionarea cu amenda judiciara pentru “manifestari ireverentioase fata de judecator” nu se refera si la procurorul de sedinta care poate avea un asemenea comportament.
Discriminarea evidenta intre cei doi participanti la actul de justitie impune o revizuire a acestui text de lege . Masurile ordonate de judecator reprezinta, mai degraba, exercitarea unor prerogative disciplinare decat de aplicare a unor pedepse penale.
Modalitatea de savarsire a faptei din continutul art.278 din Noul Cod Penal apartine exclusiv dreptului disciplinar, ea nu atinge gradul de severitate suficient pentru a intra in sfera ilicitului penal.
Sanctiunile pecuniare aplicate unui avocat pentru atingeri aduse activitatii sunt indestulatoare pentru garantarea unui proces echitabil.
Constatarea infractiunii respective ca infractiune de audienta, conform art.360 din Noul Cod de Procedura Penala, se face de catre presedintele completului de judecata iar procurorul care participa la judecata poate declara ca pune in miscare actiunea penala si il poate retine in calitate de inculpat.
Asemenea practici pot influenta solutiile pronuntate in cazul in care avocatul se afla intr-o atare situatie.
Raportat la argumentele aduse, consider ca se impune revizuirea art.278 din Noul Cod Penal in sensul excluderii avocatilor din categoria persoanelor care perturba activitatea instantei prin actiunile prevazute in text. Apreciez ca sunt suficiente sanctiunile pecuniare prevazute in Noul Cod de Procedura Penala fata de un asemenea comportament al avocatilor.

(VIII) Art. 271, alin. (2) din Noul Cod Penal are urmatorul cuprins “Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal”.
Textul art.271 alin.(1) din Noul Cod Penal are urmatorul cuprins:
(1) Persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale:
a) impiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, in conditiile legii, un act procedural;
b) refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in mod explicit, in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda
”.
Consider ca din cuprinsul alin.(2) din art. 271 din Noul Cod Penal trebuie exclusa incriminarea avocatului care asigura asistenta juridica sau reprezentarea “persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal”.
Avocatul, reprezentand interesele “persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal”, beneficiaza de acelasi regim de protectie instituit de catre alin. (2) din art. 271 din Noul Cod Penal.
Nu are nicio finalitate dispozitia cuprinsa in cadrul alin. (2) al art. 271 din Noul Cod Penal in ipoteza inmanarii avocatului, de catre persoana urmarita sau judecata, a inscrisurilor solicitate explicit de organele de urmarire penala si instanta penala. Neincadrandu-se in dispozitiile alin. (2) din art. 271 din Noul Cod Penal, avocatul respectiv este nevoit sa puna la dispozitia organului de urmarire penala sau instantei penale inscrisul inmanat de persoana urmarita sau judecata intr-o cauza penala, golind de continut cuprinsul acestui aliniat.
Art. 271, alin. (1), litera b) din Noul Cod Penal are urmatorul continut “refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate in mod explicit, in conditiile legii, in vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda”.
Refuzul unei persoane de a pune la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, in tot sau in parte, datele, informatiile, inscrisurile sau bunurile detinute care i-au fost solicitate explicit, in vederea solutionarii unei cauze nu poate intra in sfera ilicitului penal. Neaducerea la indeplinire a masurilor ordonate de organele de urmarire penala sau de judecator constituie abatere judiciara, sanctiunea pecuniara fiind prevazuta la art. 283 punctul 4, litera d) din Noul Cod de Procedura Penala.
Apreciez ca este necesara exceptarea avocatilor de la prevederile alin. (1), litera b), art. 271 din Noul Cod Penal, fiind suficiente sanctiunile pecuniare aplicate in cazul refuzului prevazut de textul de lege .

(IX) Art. 90, alin. (1), litera c) din Noul Cod de Procedura Penala, privitor la asistenta juridica obligatorie a suspectului sau a inculpatului are urmatorul cuprins “in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani”.
Art. 90 din Noul Cod de Procedura Penala prevede printre altele ca asistenta juridica a suspectului sau a inculpatului este obligatorie in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsits pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani.
Aceasta prevedere nu instituie o asemenea obligatie pentru faza de urmarire penala pentru acelasi gen de infractiuni . Din aceasta omisiune a legii procesual penale reiese ca suspectul sau inculpatul acuzat de infractiuni grave pentru care legea penala prevede pedeapsa detentiei pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani nu ar fi necesara asistenta juridica obligatorie si in faza de urmarire penala.
Concluzia logica si juridica care se degaja din reglementarile Constitutiei Romaniei este aceea ca asistenta juridica este obligatorie si in cazul suspectului sau inculpatului aflati in situatia mentionata. Cu referire la acest aspect avocatul ales sau avocatul desemnat din oficiu trebuie sa acorde efectiv asistenta juridica si in faza de urmarire penala in cazul infractiunilor pentru care legea penala prevede pedeapsa detentiei pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani deoarece il priveaza pe suspect sau inculpat de dreptul sau esential la aparare care atrage nulitatea absoluta a actelor efectuate in asemenea conditii.
A interpreta dispozitiile art. 90 din Noul Cod de Procedura Penala prin prisma textului actual inseamna sa admitem ca toate persoanele suspecte sau inculpatii cercetate si respectiv cercetati de organele de urmarire penala in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedepse mai mari de 5 ani sau detentia pe viata sa nu beneficieze in mod obligatoriu de asistenta juridica deoarece finalitatea urmarita de legiuitor este aceea a asigurarii asistentei juridice, in mod obligatoriu, numai pentru faza judecatii.”

Sursa: EuroAvocatura.ro

Sigur va mai intereaza si :

 

Leave a Reply

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

May 2014
M T W T F S S
« Apr    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI