Nu există o informare corectă şi clară despre instituţia medierii

Odată cu apariţia Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, instanţele de judecată avocaţii şi alte organe judiciare au sperat într-o uşurare a muncii lor, pentru că, scopul acestei legi nu era altul decât să ofere posibilitatea justiţiabililor de a beneficia de o procedura elegantă, eficientă, costuri reduse şi timp rezonabil în care puteau să-şi rezolve anumite conflicte (civile, familie, penale, e.t.c.), fără a mai apela la serviciile instanţei, sau să se adreseze ulterior acesteia pentru a consfinţi întelegerea lor numită „Acord de mediere”.

Din păcate lucrurile nu au decurs aşa cum ne-am aşteptat cu toţii, nu există o informare corectă şi clară despre instituţia medierii, promovarea se face doar de către mediatori fiecare cum şi cât poate, fără a beneficia de ajutor din partea celor abilitaţi în acest sens (Consiliul de Mediere). Majoritatea persoanelor care se adresează instanţei de judecată nu au habar că au la înedemână şi altă procedură pentru a-şi rezolva conflictul, dacă au noroc află printr-o adresă emisă de instanţa de judecată, sau le transmite avocatul, sau afla de la un vecin … că există şi o altă posibilitate pentru ei. Până în luna mai 2014, a existat „informarea obligatorie”(procedură obligatorie, oferită de mediatori cu titlul gratuit!!!) care prevedea că personele care se  adresează instanţei de judecată trebuie să facă dovada că au încercat rezolvarea conflictului prin mediere. Cu această ocazie persoanele interesate se adresau mediatorilor, şi atunci o mare parte dintre ele au decis să pună punct conflictelor prin procedura medierii, mulţumite că au acest instrument la îndemână. Din momentul în care Curtea Constituţională a României a declarat că „informarea privind avantajele medierii” este neconstituţională, lucrurile au devint confuze, marea majoritate confundând informarea privind avantajele medierii cu procedura medierii propriu zisă. Pe scurt toată lumea credea că nu mai există medierea!!!  Medierea, există, cu aceleaşi avantaje (timp şi costuri reduse, confideţialitate, soluţii proprii, e.t.c), doar că informarea privind avantajele mediere nu mai este obligatorie!

Procedura de mediere reprezintă o soluţie rapidă şi eficientă pentru stingerea sau prevenirea oricărui diferend, pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane, aceasta având specializarea de mediator. Situaţiile în care este nevoie de serviciile unui mediator sunt diferite, rolul mediatorulul fiind de a depune toate eforturile şi diligenţele pentru a facilita comunicarea dintre: parteneri de afaceri, fraţi, părinţi, soţi, prieteni, colegi, părţi ale contractelor bancare, comunicarea dintre făptuitor şi persoana vătămată (în cazul unor fapte de natură penală) sau orice altă situaţie care, datorită lipsei de comunicare sau de înţelegere eronată a unor aspecte pot genera situaţii conflictuale. Continue reading “Nu există o informare corectă şi clară despre instituţia medierii” »

Conflictul si iertarea

Enervarea, cearta, apoi… linistea. Si, intr-o zi, nevoia de a-l regasi pe celalalt. Sa reluam legatura? Iata ceva delicat, un pas care trece prin reflectia asupra sinelui, a celuilalt, asupra relatiei… si care ofera o buna ocazie pentru a ne descoperi pe noi insine.

Sa stii sa te impaci

O usa care se izbeste, strigate, reprosuri… Cunoastem cu totii astfel de momente in care armonia care domnea acum cateva momente dispare pentru a face loc unei linisti ostile care poate dura la infinit. Pana cand intr-o zi, pe ascuns, fara sa putem explica de ce, incepem sa ne gandim un pic diferit la persoana res­­pinsa, ca si ar fi posibil sa se sparga acea tacere de plumb.

O reevaluare a problemei

“Nu am mai tinut legatura cu tatal meu dupa a nu stiu cata conversatie politica care reglase niste conturi”, povesteste Ioana, 38 de ani. “Am trait aceasta liniste timp de mai multe luni ca pe o eliberare. Pana cand m-am surprins privind cu tan­drete si emotie, la supermarket sau pe strada, barbati in varsta, si am realizat cat de mult imi lipsea.”

Trecerea la actiune

O senzatie de absenta a impins-o pe Ioana sa se intoarca spre tatal ei. In ceea ce-l priveste pe Andrei, 30 de ani, pentru ca se simtea vinovat, a vrut sa se impace cu colega lui de birou: “La o intalnire la care erau prezenti patronii firmei noastre, am sustinut singur un proiect stralucit la care lucraseram impreuna. I-am pomenit numele, dar colega mea era furioasa. Eram imbatat de succesul pe care l-am avut, sincer, os­ti­litatea ei nu m-a apasat. Pana cand mi s-a intamplat sa am, la randul meu, o deceptie profesionala… Asta m-a facut sa reflectez. Mi-am spus ca nu fusesem foarte cinstit cu ea si am decis sa merg sa-mi cer scuze”.

O chestiune de timp

In ce o priveste pe Iulia, ea marturiseste sincer ca, daca a vrut sa se impace cu un prieten din vecini caruia nu-i mai vorbea de cateva saptamani, a fost pentru ca isi da­du­se seama ca aceasta cearta o a­fecta in relatiile cu vecinii. Dar este evident ca nu putem relua relatiile decat atunci cand ne simtim linistiti, cand orice agresivitate a disparut.

Cearta cu seful

Ni se intampla adeseori sa intram in conflicte cu superiorii ierarhici, si­tuatie foarte stresanta, pentru ca mizele sunt de alt gen: periclitarea job-u­lui e primul lucru la care ne gan­­dim. “In momentul in care con­flictul se desfasoara ierarhic, se porneste din start cu o diferenta de putere ce se poate tranforma in in­cercari de manipulare“, explica Cezara Dasu. Manipulare de sus in jos (sef-subaltern) sau de jos in sus, prin pasiv-agresivitate, imbufnare si orgoliu ranit, menite sa ii induca “per­secutorului” sentimentul de vi­na. Ce se intampla in acest caz? “Chiar daca prin manipulare s-a ameliorat conflictul, persoana manipulata poate ramane cu un disconfort care sa stea la baza unor con­flicte ulterioare”, spune Cezara Da­su.

„Daca cearta e la acelasi nivel de pozitii, intre colegi, este important sa se delimiteze clar aria de responsabilitate. Uneori evazivitatea din fisa postului sta la baza conflictelor de pe acelasi nivel. Atunci e nevoie de interventia superiorului pentru a clarifica situatia. Foarte rar un conflict la serviciu este independent de nivelele ierarhice superioare. In scopul reducerii lor sunt binevenite activitatile de teambuiliding care favorizeaza apropierea si intercunoasterea angajatilor intr-un mediu relaxant, suportiv”, mai spune Cezara Dasu.

Nostalgia, vinovatia, interesul sau cinstea, acestea sunt motivele ce stau la originea dorintei de impa­care. Ele variaza asadar dupa persoane si dupa povestile lor. Dar, odata dorinta identificata, se pune problema daca e bine sa trecem la act. Pasul catre finalul acestui demers de impacare este important pentru noi. Insa atunci cand o ruptura este corecta si justificata, nu ne mai gandim aproape deloc la nimeni si nu mai avem, logic, nicio dorinta de impacare. Deci, daca se instaleaza ideea de reluare a relatiilor cu celalalt, asta inseamna ca exista o necesitate reala, pentru sine, de a face acest gest.

Odata aparuta dorinta de impacare, cum sa actionam pentru a relua legatura? Nu putem relua relatiile decat atunci cand ne simtim linistiti in privinta conflictului, cand toata agresivitatea a disparut. Atata timp cat inca rumegam ce s-a intamplat, este prea devreme. Trebuie ca gestul sa concretizeze ceva deja rezolvat in minte. Adica, dupa ce s-a putut repune in chestiune, dupa ce s-a evaluat partea de responsabilitate care ne revine in cearta. Dificil, intr-adevar, sa plecam de la baze sanatoase, daca nu a fost pus totul pe tapet.

Dar cum facem acest lucru? “Cea mai buna tactica de gestionare a unui conflict trebuie sa tina cont de context”, spune Cezara Dasu, psiholog specialist in Analiza Tranzactionala. “Apoi mai conteaza tipologia persoanelor implicate. Pentru ca fiecare tip de personalitate are valorile sale si orice conflict se solu­tioneaza mai usor daca tii cont si respecti valorile celuilalt.”

Ce se intampla in familie? Continue reading “Conflictul si iertarea” »

Daca din 2010 am fi incurajat medierea, astazi am fi avut mai putine dosare in instanta

Medierea trebuie incurajata, pentru ca este in interesul tuturor ca litigiile si conflictele sa fie rezolvate pe cale amiabila si acest lucru ar duce si la degrevarea instantelor de judecata, considera judecatorul Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
“Inca din anul 2010 avem obligatia legala sa incurajam medierea si nu o facem, pentru ca ne-am obisnuit ca sa consideram ca o norma este imperativa numai daca are o sanctiune si ne inselam. Daca incepand cu anul 2010 am fi incurajat medierea in fiecare instanta din care facem parte, in fiecare sala de judecata, la fiecare dosar, am fi avut mai putine dosare ca astazi”, a declarat Cristi Danilet in cadrul conferintei cu tema “Medierea pentru judecatori si procurori”.
El a precizat ca inclusiv in cazurile penale politistii si procurorii au obligatia ca, la prima audiere, sa le aduca la cunostinta partilor ca au dreptul de a apela la un mediator in conditiile legii si ar trebui sa detalieze ce inseamna acest lucru, nu numai sa le puna sa semneze un proces verbal ca au luat la cunostinta de 11 drepturi, printre care si acela de a apela la mediator.
“Ai dreptul sa te duci la un mediator cu acel conflict al tau penal, indiferent care este el, atat timp cat avem doua parti cu interese contrare, sa te duci sa te intelegi cu cealalta parte. Fie te intelegi inclusiv pe aspectul penal, de exemplu pentru infractiunile urmaribile la plangerea prealabila sau pretabile la impacare, care sunt in numar de 30 in noul Cod penal, si mai sunt in inca 11 legi speciale – majoritatea tin de proprietatea intelectuala, fie te intelegi cu privire la aspectul civil, pentru ca medierea in materie penala este prevazuta ca o modalitate de incetare a procesului penal, dar si ca o modalitate de stingere a actiunii civile”, a aratat Cristi Danilet.
Sunt anumite tipuri de conflicte in care judecatorul nu ar trebui sa intervina, a explicat el si a facut referire la conflictele in materie de dreptul familiei, apreciind ca este foarte dureros cand un tert trebuie sa decida care parinte este mai bun si unde trebuie sa mearga copilul si sa-l intrebe pe acesta pe care parinte il iubeste mai mult. Continue reading “Daca din 2010 am fi incurajat medierea, astazi am fi avut mai putine dosare in instanta” »

De la Cuza cel Drept la Iohannis cel Mediator

Mustateanu stiriMarea provocarea a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, in urma cu aproape un secol, a fost aceea de a implementa la nivelul societatii din acea vreme reforma justitiei  prin recunoasterea importantei puterii judecatoresti in noul stat de drept de catre cetatenii Romaniei unite. Intr-o forma medievala incercase si Tepes acelasi lucru, dar domnia sa scurta nu a reusit sa concretizeze mai mult decat o legenda a unui domnitor ce impunea dreptatea prin cruzimea caracteristica. Ocaua memorabila a domnitorului Cuza a fost simbolul justitiei din acea vreme, iar Mos Ion Roata, cetateanul ce credea in puterea justitiei completeaza tabloul strategiei de imagine concepute atunci de domnitor.

Erorile istoriei, perioada comunista si intelegerea gresita a libertatii oferita de democratie a facut ca provocarea sa ramana una de actualitate, chiar si in epoca moderna, pana cand aparitia unor structuri juridice libere si performante sa ofere o noua sansa justitiei de a transforma Romania intr-un veritabil stat de drept european.

Considerand ca latura penala a justitiei este reformata prin performantele salutare ale D.N.A., constatam ca latura civila a zilelor noastre nu este foarte diferita de ceea ce continea Codicele Civil al lui Cuza din anul 1864 elaborat si el in baza Codului Civil Napoleonian din 1804. Cu toate ca exista un nou cod civil, premisele acestuia raman acelea ale unei societati conflictuale in care cetateanul renunta de buna voie la unele drepturi si solicita statului, in baza legilor, sa intervina pentru rezolvarea oricarei neintelegeri de natura civila existenta intre parti.

Gandirea moderna, europeana, incearca sa demonstreze ca legea acopera doar o parte a problemei, oferind o dreptate conventionala intre cetatenii aflati in conflict, dar nereusind sa repare relatia dintre oameni, pastrand in continuare premisele conflictului intre cetatenii care, apeland la justitie, obtin o victorie sau o infrangere, un invins si un castigator, si un conflict la fel de viu ca la inceput.

Presedintele Iohannis s-a recomandat in campania prezidentiala ca fiind un presedinte mediator. Mi-ar placea sa cred ca aceasta recomandare este un angajament ferm si nu doar o promisiune de campanie. Mi-ar placea sa vad cum presedintele Iohannis creeaza o reforma a statului in spritul pacii si crede in mediere, la fel de mult cu Cuza a crezut in justie la vremea sa.

Daca va fi o oca sau un Ion Roata, sau daca vom fi uimiti de o strategie moderna de comunicare, daca modificari legislative sau exemplul personal vor sta la baza reformei sau toate la un loc, ramane de vazut.

Un lucru ramane cert: Marea provocare a presedintelui Iohannis este aceea de a Continue reading “De la Cuza cel Drept la Iohannis cel Mediator” »

Mediere Bullying

În ultima perioadă am fost solicitaţi să mediem/ facilităm neînţelegeri cu privire la situaţii particulare intervenite între adolescenţi cu rezultate şcolare foarte bune, cu preocupări artistice sau ştiinţifice, dar care, la nivel relaţional, au probleme de comportament: unii sunt hărţuiţi, alţii îşi agresează colegii.

Unii specialişti (Olewus, 1991) consideră bullying-ul, comportamentul sau atitudinea de „intimidare” în mod repetat şi intenţionat, ca modalitate de a câştiga puterea asupra altei persoane..” – Ioana Filipeanu (Şandru), teza de doctorat cu tema: Fenomenul ”Bullying” la adolescenţi.

Cine nu a primit în timpul şcolii, măcar o dată, o remarcă referitoare la felul cum arătam la vârsta aceea (prea scund, prea înalt, prea gras, prea slab…) sau cum ne îmbrăcam, ce religie sau ce situaţie financiară aveau părinţii noştri?! Mulţi dintre adulţii de acum poartă în suflet complexele din adolescenţă, deşi au trecut anii şi nu mai are importanţă ce spuneau atunci colegii lor de şcoală, dar stropul de răutate, picurat de repetate ori, doare la vârsta la care ne construim stima de sine şi încrederea în propriile forţe.

Dacă, însă, şicanările depăşesc limita umorului (acceptat de majoritatea colectivului clasei, ca fiind inofensiv) şi se repetă într-un mod agresiv, cresc în intensitate ca mesaj, sunt antrenaţi şi alţi colegi, care fuseseră doar spectatori, sunt sugerate ameninţări prin gesturi şi acţiuni îndreptate înspre anumiţi colegi, atunci aceştia se simt umiliţi, frustraţi, disperaţi. Agresorul nu-şi dă seama de efectul dezastruos al acţiunilor lui, pe de o parte pentru că este preocupat să domine şi să deţină controlul asupra celorlalţi, pe de altă parte, pentru a face faţă propriilor lui probleme: uneori acest comportament dezvăluie lipsa de afecţiune, de aprobare, de îndrumare, lipsa iubirii, în mediul în care au crescut.

În România , unde s-au înregistrat peste 2900 de cazuri de bullying, Asociaţia Telefonul Copilului a desfaşurat Proiectul ”Stop Bullying”, în cadrul căruia s-a editat un ghid pentru profesori şi elevi, Împreună putem să combatem bullying-ul, în 2 paşi.

În Anglia, conform raportului Annual Bullying Survey 2014, statisticile privitoare la acest fenomen comunică o cifră alarmantă de 3600 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 13 -18 ani, care au fost supuşi hărţuirii verbale sau fizice în mediul şcolar, ceea ce a generat un proiect (realizat de consilieri psihologi, mediatori-facilitatori, profesori) de măsuri şi iniţiative centrate pe nevoile fiecărei instituţii de învăţământ, confruntată cu astfel de cazuri.

Interesant este că analiza pe baza căreia s-au gândit soluţiile cele mai eficiente pentru a preveni şi a diminua violenţa în şcoli şi în mod particular, agresivitatea prin fenomenul de bullying, a luat ca repere mai multe rezultate: Continue reading “Mediere Bullying” »

Dovada incercarii de solutionare prin mediere

De ce mediere ? Ce este medierea aceasta si ce se intampla acolo ?  Si, mai important de atat, ce face mediatorul  atat de special incat eu, cu toate cele pe capul meu, sa mai merg  si la un mediator si nu la judecatorie ori tribunal ?

Si care sunt reperele dupa care ii recunoastem pe mediatori ? Nu au nici roba nici halat nici uniforma si nici ciocanel sau alte elemente distinctive.

Mediatorii impaca oamenii ? Pentru ca eu clar nu am de gand sa ma impact cu… si va spun si de ce ! Este vinovat, sa plateasca, sa se faca dreptate, sa intervina statul pentru mine pentru ca deasta platesc taxe si impozite, la stat, la stat la cozi uriase pentru a da bani la stat ! Iar ca sa scap de stat la cozi am sa las pe cineva in locul meu sa faca asta, un reprezentant legal , un avocat, care sa ma reprezinte in relatia cu statul si cu functionarii lui si cu sistemul care intotdeauna mai vrea o hartie, un timbru un dosar cu sina sau mai stiu eu ce.

Avocatul stie ce are de facut. El cunoaste legea si procedura, el se duce si se lupta pentru mine pana la capat , pana cand am sa castig ! Sau am sa pierd ! Cum sa pierd cu dreptatea in mana ? Cum se poate in hatisul asta legislativ tocmai eu sa pierd ? Dar aveam dreptate nu mai interesaza pe mine ce spune legea!   De ce nu m-au lasat pe mine sa le explic ? de ce pe mine nu ma asculta nimeni ? Este un loc in lumea asta unde sa pot eu sa explic cum stau lucrurile pentru ca mai bine decat mine nimeni nu stie ce imi doresc  ?

Da, la mediator !

La mediator omul este mai important decat sistemul iar dorintele si interesele oamenilor sunt ascultate inainte de a se analiza cadrul legislativ !

Exista sansa sa pierd procesul la mediere ? Continue reading “Dovada incercarii de solutionare prin mediere” »

Medierea: restart!

O decizie relatv recentă a CCR prin care actul normativ care instituia obligația de informare privind medierea, prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată, a fost declarată neconstituțională a relansat dezbaterea publică despre mediere și nevoia ei.

Acum, textele găsite cu probleme vor fi refăcute. Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege care azi a fost avizat de CSM, cu propuneri de îmbunătățire, document care cuprinde inclusiv unele din sugestiile din partea mediatorilor. Proiectul va fi aprobat de Guvern și va fi trimis, probabil, în Parlament.

Nu am nici cea mai mică îndoială: viitorul este al justiției, care va merge mână în mână cu medierea.

Mai jos, propunerile celor două instituții.

tabel propuneri MJ-CSM

Sursa:http://cristidanilet.wordpress.com/2014/10/16/medierea-restart/

C.D.M. apreciaza modificările efectuate de Ministerul Justiției

Consiliul de mediere salută modificările efectuate de Ministerul Justiției în proiectul privind Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, supusă în prezent consultării publice, prin care, ca urmare a transmiterii de către Consiliul de mediere a propunerilor de modificare a strategiei MJ, profesia de mediator este considerata acum profesie autonoma nejuridică, fiind tratată distinct de profesiile juridice. De asemenea, Consiliul de mediere apreciază și susține preocuparea Ministerului Justiției privind: Degrevarea instanțelor și parchetelor prin promovarea, în continuare, a medierii ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor”.

În anexă, atașăm propunerile Consiliului de mediere transmise Ministerului Justiției în data de 24.09.2014.

16.10.2014

Referinţe

CEL MAI FRUMOS ACORD DE MEDIERE INCHEIAT DE MINE

mediator petru mustateanuIn baza hotararii 1923/15.04.2011, deschid usa biroului de mediator, pregatit, asa cum am invatat la cursul de formare initiala  platiti cu suma de 1000 de euro, cu flipchart, laptop, scaune confortabile, spatiu pentru discutii separate, cafea, apa, s.a.m.d.

Mandru de ceea ce mi se intampla si indragostit de mediere am sansa ca in biroul meu sa intre un cuplu, doi oameni cu chipuri blande si care, usor dezorientati, imi spun ca vor sa divorteze si ca au gasit pliantul meu pe care scrie ca pot divorta cu ajutorul unui mediator.

Sigur, spun eu, si ii invit sa se aseze, sa imi povestesteasca. Dupa ce ii ascult cu calm, le notez ce acte au nevoie si stabilesc pentru a doua zi intalnirea in vederea medierii si intocmirea documentelor necesare.

Noaptea aceea am dormit foarte putin de emotie si bucurie. Sunt mediator, gandeam, am primul caz, clientii par usor de condus la un acord, deci, am inceput elegant ! 

La ora stabilita clientii au venit, si neprevazut, impreuna cu dumnealor au adus si copilul, un baiat  in varsta de 12 ani pe nume Andrei . Nu aveau cu cine sa il lase, spuneau ei, iar mama insista ca este bine sa fie de fata, ca subiectul divortului il priveste la fel de mult si pe el si ca este normal sa participe la discutii, sa fie de fata in acel moment.

In secunda a doua zambetul mi-a inghetat pe fata, iar eu am uitat brusc de faptul ca sunt mediator, ca vreau mediere obligatorie si ca imi doresc sa am clienti. In secunda a doua eram instrumentul prin care o familie se destrama, iar un copil ramanea fara parintii lui, asa cum ei au fost in ultimii lor 12 ani de casnicie, sau, mai bine zis, in primii lui 12 ani de viata.

Ma apasa atat de tare aceasta idee incat toata sedinta de mediere am condus discutia in perspectiva impacarii, a renuntarii la divort, a face reforturi de a indrepta cauzele pentru eliminarea efectelor si a oferi o familie copilului acela care nu intelegea exact ce se intampla si care, in camera alaturata, imi desena o scena din fimul sau preferat pe o coala alba de hartie. Continue reading “CEL MAI FRUMOS ACORD DE MEDIERE INCHEIAT DE MINE” »

Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?

Proiectul Strategiei de Dezvoltare a Sistemului judiciar 2015-2020 a fost lansat, de catre Ministerul Justitiei, in dezbatere publica.
In cadrul acestui proiect,dar mai ales in Analiza functionala a sectorului justitiei din Romaniasolicitata de Guvernul Romaniei, efectele medierii sunt mentionate prin comparatie cu evolutia medierii in alte partii ale lumii.

Mi-a atras atentia afrmatia ca in Romania medierea a fost introdusa obligatoriu inainte de proces in cauzele comerciale, situatie care nu corespunde cu realitatea, medierea nefiind niciodata obligatorie la noi in tara.
Iar infiintarea serviciilor de arbitraj de pe langa Camerele de Comert ce legatura au cu medierea?
Din modul in care sunt prezentate aceste aspecte se poate intelege ca informatiile in baza carora a fost facuta analiza au fost prezentate sau intelese altfel decat este situatia in fapt.
Intrebarea importanta este, intr-adevar, “Ce face (sau nu face) România încât utilizarea medierii este atât de rară?”. Raspunsurile sunt echivoce.
Medierea este o problema de supunere? Cand unul dintre principiile medierii este autodeterminarea partilor?
Si mai am o nedumerire: Daca “medierea este recomandată rareori între părţile extrem de inegale–cu cât partea este mai puternică, cu atât este mai posibilă reuşita acesteia prin intimidare implicită.” cat de recomandata este calea instantei? Care sunt sansele ca partea mai slaba sa nu fie intimidata si sa reziste in lupta cu partea mai puternica?
Exista un mare beneficiu vis-a-vis de mediere in aceasta noua analiza: faptul ca este luata in considerare.
Pornind de la niste informatii deformate concluziile sunt in consecinta. Iar in argumentarea lor s-a tinut cont de parerea avocatilor, statului.
A intrebat cineva si mediatorii?
Cum credeti ca ar putea fi procurorii si judecatorii mediatori in Romania?
Ar mai fi medierea o profesie liberala?
Ar mai fi CdM-ul un organism autonom si independent? Continue reading “Medierea in Analiza Functionala a Sectorului Justitiei din Romania. A intrebat cineva si mediatorii?” »