Când este vacanța judecătorească

Vacanta judecatoreasca dureaza doua luni pentru toate instantele judecatoresti si a fost stabilita in baza Legii nr. 92 din 4 august 1992. Astfel, perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui an calendaristic este perioada in care se efectueaza concediile de odihna prevazute legal pentru personalul instantelor, timp in care putem incercasolutionarea litigiilor prin mediere.

Probabil ca sugestia cu privire la mediere pare curioasa astazi, cand despre mediere nu se cunoaste foarte mult sau ceea ce se cunoaste este foarte putin si nesigur, dar, este bine de stiut, de exemplu, ca, in S.U.A., aproximativ 90% din cauzele civile sunt solutionate prin mediere si ca multe alte state europene tind spre aceasta performanta. De asemenea, este important de stiut ca medierea functioneaza in baza Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

In ce cauze se aplica medierea?

Incepand cu litigiile cu privire la continuarea casatoriei, litigiile intre profesionisti sau litigiile de natura penala, medierea se poate aplica in orice situatie in care sunt doua parti in disputa sau in care exista o victima si un agresor.

Cum functioneaza medierea?

Succesul medierii se bazeaza atat pe experienta mediatorului, cat si pe disponibilitatea partilor de a genera optiuni pentru situatia in discutie. Mediatorul este un facilitator, un profesionist instruit pentru a ajuta prin tehnici psiho-juridice sa deblocheze dialogul dintre parti, iar astfel sa le conduca la formula prin care sa gaseasca varianta reciproc avantajoasa de solutionare a conflictului. In cele mai multe situatii, odata gasita formula win-win in biroul mediatorului, se incheie un document numit Acord de Mediere fara sa mai fie nevoie de un proces in instanta. Chiar si in situatiile in care acordul de mediere este incheiat cu scopul de ajunge in fata unui judecator, solutia consemnata in acord devine o hotarare de expedient care va pune capat procesului sau, acolo unde este cazul, anchetei penale, tinandu-se cont de vointa partilor consemnata in document.

Care este primul pas?

Daca v-ati hotarat sa incercati solutionarea litigiului prin mediere, primul pas este sa contactati un mediator. Avand posibilitatea de a alege, este bine sa sunati mai multi mediatori pana cand va hotarati in cine puteti avea incredere. Anumite persoane prefera mediatorii varstnici, altii pe cei tineri, unii au incredere in doamne, altii vor un mediator mai aproape de casa sau de centru.

Odata stabilit mediatorul, acesta va convoca partea adversa la mediere sau, atunci cand dialogul dintre parti nu este grav deteriorat, partile pot veni si impreuna la mediator. Sedinta de mediere se tine, de preferinta, in biroul mediatorului, iar discutiile sunt libere, bazate in special pe interesele partilor, legea fiind invocata doar pentru a pastra negocierile in limitele permise de lege. In anumite situatii, am desfasurat sedinte de mediere si la sediul angajatorului sau in biroul unor avocati atunci cand partile si-au dorit in mod expres acest lucru.

Foarte important! Continue reading “Când este vacanța judecătorească” »

Read more...

CEDO despre medierea obligatorie

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI DECIZIE (un caz In Croatia) STRASBOURG 26 martie 2015 Această decizie va fi definitivă în condiţiile stipulate la articolul 44 paragraful 2 din Convenţie. Poate face obiectul reviziei editoriale3. ,,Reglementarea mijloacelor alternative de soluţionare a litigiilor” . 3. Reglementarea mijloacelor alternative de soluţionare a litigiilor i. Reglementarea mijloacelor alternative de […]

Read more...

Consiliul de Mediere susține transpunerea Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum

Consiliul de Mediere a dat publicității joi, 11 iunie 2015, un comunicat, semnat de dr. Zeno Șuștac – Vicepreședinte, cu privire la implementarea Directivei 2013/11/UE privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum. Consiliul a făcut demersurile necesare pentru transpunerea directivei în legislația internă, venind cu propuneri legislative sincronizate cu cadrul european în domeniu, comunicate organismelor […]

Read more...

Valoarea cifrei zero în sistemul de drept românesc

Imperfectiunea sistemului de drept in care ne proiectam existenta poate fi privita prin prisma lacunelor fundamentale identificate in principiile celor ce au pus bazele acestui sistem. Dreptul Roman, care la randul sau este construit pe valorile Greciei Antice, a fost gandit si perfectionat de o societate bine ancorata in lumea materiala, o lume careia i-a lipsit cu desavarsire un concept esential in definirea valorilor fundamentale ale stiintei moderne, conceptul de ”zero”.

De fapt conceptul de ”zero” este implementat in matematica Europei de catre Leonardo din Pisa, cunoscut sub numele de Fibonacci, abia in jurul anului 1200. Fibonaci il importa pe zero odata cu cifrele arabe, acestea inlaturand cifrele romane in tot occidentul si, odata cu ele, intregul sistem de valori roman, mai putin sistemul de drept. Valoarea conceptului de ”zero” este atat de importanta in istorie incat prezenta sa in sistemul de valori european coincide cu aparita Renasterii, perioada in care omul recapata constiinta de sine ca individ, dupa o lunga perioada de anihilare filozofica a personalitatii sale.

Sistemul de drept in fata caruia ne inchinam in imperfectiunea-i evidenta este un sistem care s-a construit inainte ca lumea sa inceapa sa renasca. Ultimele capitole ale Dreptului Roman se inscriu in perioada in care apar primele capitole ale lumii civilizate. Conceptul de ”zero” nu exista in sistemul juridic in care exista invinsi sau invingatori, vinovati sau nevinovati, in care sistemul este mai presus de om, iar omul nu trebuie sa aiba constiinta de sine, ci constiinta valorilor exprimate de sistemul menit sa acuze, sa judece si sa condamne.

Daca as spune ca medierea este cea care umple golul conceptual din Sistemul de Drept Romanesc as parea partinitor, avand in vedere ca ma mandresc cu apartenta la aceasta profesie.

Cu toate acestea, pana la acest moment, singura metoda de interventie in conflict gandita sa anuleze tensiunile, cautand punctul zero dintre plus si minus infinit, prin echilibrul dat de interesele, ideile si emotiile partilor implicate in litigiu, este medierea. Medierea este punctul de plecare al renasterii sistemului nostru de drept. Prin mediere, omul recapata constiinta de sine ca individ, dupa o lunga perioada de anihilare a personalitatii sale prin subordonarea la sistemul fata de care a inceput sa se raporteze, fiindu-i repetat obsesiv ca legea, si nu propria vointa, trebuie sa dicteze ratiunea existentie sale. Continue reading “Valoarea cifrei zero în sistemul de drept românesc” »

Read more...

Justiția română înainte de reforma medierii din anul 2020

Inaintea reformei justitiei bazata pe principiile justitiei restaurative din anul 2020, sistemul de drept al statelor europene era unul haotic, neuniform si neadaptat cerintelor societatii moderne. Sistemul juridic dinaintea anului 2020 era structurat pe fundamentele intalnite in vechiul Drept Roman care, la randul sau, este compus dintr-o suma de valori rigide si depasite, concepute in urma cu 2.500 de ani pentru sustinerea unui imperiu antic, nicidecum a unei societati moderne, fiindca era un sistem de drept in care interesele statului primau in defavoarea intereselor cetateanului. Acest sistem juridic oferit de statele europene propriilor cetateni se concretiza intr-o justitie greoaie ce bloca evolutia indiferent de tendintele societatii.

In Sistemul Juridic Romanesc lucrurile erau cu atat mai grave. Cu toate ca suferise cateva adaptari de-a lungul timpului, Codul Civil ramanea unul elaborat dupa un alt cod conceput in favoarea unui dictator francez in anul 1804, Napoleon Bonaparte. Un cod conceput pentru o dictatura nu era unul care sa incurajeze o societate libera. Tocmai de aceea, regimul comunist l-a agreat fara modificari majore.

Cu toate ca accesul la justitie era considerat un drept, el era mai mult o obligatie, atata timp cat statul insista sa aiba controlul asupra cat mai multor raporturi socio-juridice ale cetatenilor. Semnaturile, declaratiile sau imputernicirile aveau valoare numai daca erau recunoscute de stat prin reprezentantii ei, iar vointa cetateanului, in privinta propriei sorti, era depasita de hotararea judecatorului investit pentru judecarea litigiului. Taxele de timbru erau o adevarata povara pentru jusitiabilii care nu isi permiteau luxul de a amana foarte mult exercitarea dreptului la actiune, acesta fiind unul prescriptibil in timp. Procesele se intindeau in decursul mai multor ani, astfel incat unora nu le ajungea viata pana cand sa isi vada infaptuita dreptatea, iar altii isi schimbau interesele sau raporturile sociale in timp, astfel incat solutia finala oferita de instante le era total inutila. Sensul dreptatii si al grijii fata de cetatean era pierdut printre conditii de forma, de procedura, abia apoi conditii de fond s.a.m.d. Continue reading “Justiția română înainte de reforma medierii din anul 2020” »

Read more...

Consiliul de Mediere a aprobat înființarea Departamentului SAL-SOL

Consiliul de Mediere a publicat Hotararea O/26/07.05.2015. In cadrul hotararii se arata: ”Se aproba infiintarea departamentului SAL-SOL in cadrul Consiliului de Mediere si infiintarea unui grup de lucru in cadrul departamentului pentru transpunerea Directivei SAL. Se infiinteaza Registrul Entitatilor SAL-SOL” La luarea Hotararii O/26/07.05.2015 s-a tinut cont de prevederile art.19 alin (4) din Legea 192/2006 […]

Read more...

Scurt ghid de furat pâinea altuia despre care nu știm exact cu ce se mănâncă

Exista in exprimarea profesiilor de tip liberal doua mari tendinte. Pe de o parte, existafilosofia potrivit careia profesia trebuie segmentata in specializari distincte, pe de alta parte, exista practica profesionistilor, incurajata de lideri, prin care se incearca contrariul, si anume ocuparea unor atributii din teritoriile profesiilor invecinate.

Astfel, psihologii considera ca ceea ce fac ei este atat de important, incat nu mai este nevoie si de serviciile preotului duhovnic. Mediatorii nu inteleg exact de ce ar mai fi nevoie si de psiholog in completarea serviciilor pe care ei le ofera.Avocatii sustin cu tarie ca pot fi oricand niste buni mediatori, iar economistii sunt convinsi ca in afara instantei chiar nu au nevoie de serviciile unor avocati.

Iar confuzia se manifesta la fel de bine si in sens opus. Astfel, preotul duhovnic are impresia ca poate suplini prezenta psihologului, psihologul se simte mediator din nastere,mediatorii se simt cat se poate de avocati, iar avocatii sunt convinsi ca pot fi in orice moment niste veritabili manageri.

Pentru a inchide cercul vicios, completam spunand ca si preotii au tendinta de a fieconomisti, iar managerii, de a se simti in egala masura niste mici dumnezei.

Spunem toate acestea fara sa aducem in discutie pretentiile notarilor, ale consultantilor fiscali, si ale altor profesii de tip liberal.

Ce este de facut? Continue reading “Scurt ghid de furat pâinea altuia despre care nu știm exact cu ce se mănâncă” »

Read more...

Ce s-a hotărât cu privire la viitorul medierii în UE în cadrul forumului “Civil Law and Justice”, organizat în 26 februarie 2015 la Bruxelles?

Forumul “Civil Law and Justice”, eveniment bianual organizat de către European Parliament’s Legal Affairs Committee la Bruxelles, și-a concentrat atenția în cadrul lucrărilor din data de 26 februarie 2015 asupra modalităților de eficientizare a medierii la nivelul întregii Uniuni Europene. Concluziile forumului au fost publicate într-uncompendiu ce însumează 150 de pagini al căror studiu îl recomand cu […]

Read more...

Justiția ne hrănește frica, medierea ne hrănește dragostea. Cum așa?

As fi putut, la fel de bine, sa propun acest text sub titlul “Inteligenta rationala din justitie versus inteligenta emotionala din mediere”, dar in felul acesta pierdeam emotia pe care un titlu de impact o poate produce.

Acum, cand ma bucur de curiozitatea pe care mi-o oferiti, va pot prezenta argumentatia afirmatiilor mele.

Evolutia pe care stiinta o dezvolta in ultimii ani releva o realitate uimitoare a studiului inteligentei umane. Daca pana acum inteligenta era cuantificata numai in masurarea nivelului de inteligenta rationala I.Q., mai nou, studiile demonstreaza importanta pe care inteligenta emotionala, E.Q. o are in dezvoltarea socio-umana a cetateanului, din perspectiva noastra, a subiectului de drept.

Ce este inteligenta aceasta emotionala? Poate fi felul in care ne folosim emotiile pentru a intelege anumite situatii de fapt sau felul in care ne indentificam propriile emotii si compatibilitatea acestora cu emotiile celorlalti.

Acum, cand cunoastem rationamentul acestor studii, sa incercam sa ne folosim inteligenta emotionala pentru a intelege ce emotie sta la baza demersurilor juridice pe care le remarcam la subiectii de drept cu care interactionam.

Ce observam?

Oamenii deschid o actiune in justie din frica de a pierde banii pe care creditorul intarzie sa ii plateasca, din frica de a nu primi partea cuvenita din mostenire sau din bunurile obtinute in timpul casatoriei, din frica de a victima unui abuz si din multe alte frici.

O exprimare a acestei frici o regasim in expresia des intalnita: “imi doresc un avocat puternic!”. De ce oare un avocat puternic si nu unul experimentat, inteligent sau modern? Poate pentru ca in subconstientul sau, avocatul este un fel de bodyguard intelectual in spatele caruia sa se ascunda pentru a-si gasi linistea de care are nevoie simtindu-se dominat de frica.

De ce sustin ca justitia ne hraneste sentimentul de frica?Pentru ca mesajul indirect al intregului mecanism de justitie este unul care ii spune subiectului de drept ca are dreptate sa ii fie frica si sa isi ceara in scris dreptatea pe care singur nu o poate obtine, ca are dreptate sa ceara asta de la litera legii, de la interpretarea rationala a acesteia de catre alti oameni care compun instantele de judecata, de la forta coercitiva a statului, si ca are dreptate sa creada ca aceasta frica poate fi stapanita numai de linistea regasita in spatele unui avocat puternic.

Folosind inteligenta emotionala, intelegem ca un avocat puternic este cel care reuseste sa transmita clientului sau ideea ca se afla pe maini bune din momentul semnarii contractului de asistenta juridica, pe cale de consecinta nu are de ce sa ii mai fie frica. Un avocat puternic stapaneste frica justitiabilului prin dragostea sa fata de profesie si prin dorinta de a reprezenta eficient interesele clientului oferindu-i acestuia varianta cea mai utila de solutionare a litigiului in care se afla.

De ce sustin ca medierea ne hraneste dragostea? Continue reading “Justiția ne hrănește frica, medierea ne hrănește dragostea. Cum așa?” »

Read more...