Mediator Succesiune Bucuresti

 

Cum știm, moștenirea este transmiterea patrimoniului (ansamblu de drepturi și obligații cu conținut patrimonial) unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane fizice în ființă.

Deschiderea succesiunii, așa cum se arată la art. 954 din noul Cod civil, coincide cu momentul producerii decesului persoanei fizice, însă aceasta nu trebuie confundată cu deschiderea procedurii succesorale.

Deschiderea procedurii succesorale, poate fi facută de către orice persoană interesată (care are vocaţie succesorală):

–          Prin Mediere

–          prin promovarea unei acțiuni în instanță .

–          pe cale notarială ( cu costuri mai ridicate si cu conditia ca moștenitorii sa se înțelega la toate capitolele );

Dacă aruncăm o privire peste prevederile legale, pe scurt, constatăm că:

1)      Succesiunea prin mediere

Succesiunea consta in transmiterea unor drepturi ale unei persoane cater una sau mai multe persoane. De regula, transmiterea dreptului se face dupa decesul persoanei care il detinea ( mostenire) , dar si in cursul vietii persoanei care detine drepturile (imparteala de ascendent ).

Medierea este foarte utila pentru rezolvarea succesiunilor cu litigii:

Evita plata unei taxe judiciare suplimentare pentru solutionarea litigiului ( in unele cazuri, platita de mai multi mostenitori), taxa care este raportata la valoarea bunurilor revendicate.

Medierea ofera prilejul ca toti succesorii aflati in litigiu sa se aseze in jurul unei mese si sa dezbata, asistati de mediator, problema mosternirii, iar rezultatul impartirii finale prin mediere ajunge sa fie convenabil tuturor partilor. In plus, totul se petrece discret si confidential, doar in biroul mediatorului. Cu acordul de mediere finalizat, mostenitorii pot parcurge etapele dobandirii dreptului de succesiune ( certificate de mostenitor la notar, hotarari judecatoresti care consfintesc acordul de mediere etc.)

In practica, apar dificultati la impartirea mostenirilor in cateva cazuri:

partajul masei succesorale

renuntarea la mostenire a unuia dintre succesori

impartarteala in timpul vietii

Partajul voluntar al masei succesorale

Succesorii sunt toti de acord sa isi imparta mostenirea, insa nu cad de acord asupra modului in care sa o faca. Codul civil specifica un mod aritmetic de calcul al drepturilor fiecarui mostenitor, in functie de relatiile de rudenie. De multe ori, exista legaturi ale unora dintre ei fata de unele imobile sau bunuri mostenite, pe care doresc sa le mentina, insa aceasta conduce la unele dezechilibre ale cotelor pe care le-ar prelua din mostenire. Alteori, impartirea fizica a proprietatilor nu se poate face, practic, intre mai multe persoane, asa incat fiecare dintre proprietati sa revina integral unui mostenitor, ceea ce ar pune in dificultate detinerea viitoare a acestor proprietati. Mediatorul poate deveni garantul unei negocieri libere, deschise, intre toti descendentii, care sa ajunga prin mediere la un rezultat echitabil, aplicabil practic, care sa ia in considerare si legaturile fiecaruia, subiective sau practice, cu parti din mostenire.

–          Renuntarea la mostenire a unuia dintre succesori

Acceptarea mostenirii sau renuntarea de catre un succesor este un act unilateral. Din diferite motive, unul dintre succesori poate reunta la dreptul sau de succesiune, declarandu-se ” strain de mostenire”. Trebuie precizat ca renuntarea devine definitiva, dupa trecerea termenului de 6 luni de la deschiderea unei succesiuni, daca nu a intervenit o retractare a ei. Sunt si situatii in care, in prectica, un mostenitor de drept este dispus sa renunte la dreptul sau de succesiune, in conditiile unei intelegeri cu restul mostenitorilor. Apar cel mai adesea diferite forme de compensare. Desi nu sunt expres prevazute de lege, comentariile specialistilor accepta acest gen de intelegeri, insa specifica respectarea obligatorie a unor conditii:

intelegerea intre mostenitori sa se faca doar dupa deschiderea succesiunii; daca este facuta inainte de deschiderea succesiunii, este lovita de nulitate

mostenitorul care renunta sa nu fi acceptat mostenirea, anterior renuntarii la ea daca apare o intelegere intre mostenitori, prin care unul dintre ei renunta de bunavoie la mostenire, aceasta trebuie neaparat urmata de inregistrarea oficiala a renuntarii in fata notarului public, de catre cel care renunta; altfel, renuntarea nu se produce, de drept conventia care apare dintre mostenitori trebuie sa nu contravina normelor de ordine publica si a bunelor moravuri.

Mostenitorii care opteaza pentru o astfel de solutie pentru a rezolva partajul mostenirii pot sa apeleze si la mediere, in conditiile in care exista dispute privind modul de solutionare a ei.

In plus, dezbaterea in prezenta mediatorului, ca si consemnarea sub semnatura autorizata a mediatorului a intelegerii finale dau un caracter oficial conventiei. Desi cu valoarea unui inscris sub semnatura privata, conventia obliga fiecare parte la ceea ce s-a angajat prin acord, si persoanele care nu isi respecta angajamentele din conventie pot fi actionate in justitie in baza conventiei.

–          Partajul ( imparteala ) de ascendent

Partajul de ascendent semnifica distribuirea inca din timpul vietii a bunurilor si proprietatilor unei persoane „ascendent” (parinte, bunic, strabunic) catre „descendenti” ( copii, nepoti, stranepoti etc.) care le pot deveni mostenitori. De cele mai multe ori, acest partaj din timpul vietii se face pentru a evita dificultatile impartirii ulterioare a bunurilor greu divizibile, si poate sa aiba si incarcatura unei optiuni personale a persoanei-ascendent – ea poate sa aleaga preferential cui lasa mostenire un anumit bun. Totul trebuie desfasurat in limitele prevederii legii.

–          Partajul ( imparteala ) se poate prin donatie si/sau testament.

Medierea isi poate juca rolul conciliant cand persoana care decide partajul din timpul vietii simte nevoia unei concilieri intr-o disputa legata de aceasta imparteala, De asemenea, medierea poate deveni foarte utila cand une dintre persoanele din grupa descendentilor apreciaza ca intentia rudei sale-ascendente il va nemultumi, preferand o discutie deschisa, dar pe un teren neutru, inainte ca deciziile finale sa fie luate si oficializate. Efectul medierii in acest caz destul de special se poate regasi in oficialitatea acordului final de mediere, dar mai ales in importanta discutiilor in care mediatorul isi joaca rolul de neutralitate si impartialitate. Acordul de mediere obtinut si redactat in aceste imprejurari devine o conventie sub semnatura privata, si poate servi ca baza pentru actele oficiale pe care ascendentul le va indeplini cu rudele sale.

2)      Succesiunea/partajul succesoral pe cale judiciară:

–          instanța competentă privind cererile în materie de moștenire, este cea în raza căreia și-a avut ultimul domiciliu defunctul  (la art. 954 din noul Cod civil prevede instanța competentă în unele situații speciale);

–          se inițiază de către cel interesat (care are vocaţie succesorală concretă) printr-o cerere în care trebuie să se arate persoanele între care urmează  a  avea  loc  partajul,  titlul  pe  baza  căruia  se  cere împărțeala,  toate bunurile supuse partajului,  evaluarea  lor, locul unde acestea  se află,  precum  și persoana  care le deține  sau le administrează;

–          înainte de depunerea cererii la instanță, cel interesat este obligat să se adreseze notarului pentru îndeplinirea procedurii notariale de verificare a registrelor notariale, în urma căreia se va elibera o încheiere înregistrată în Registrul General Notarial și care se va anexa cererii de chemare în instanță;

–          după citarea părților, la termenele stabilite de către instanță se dezbate succesiunea (în situația contestării calității de moștenitor și/sau a masei succesorale și/sau a drepturilor ce se cuvin fiecăruia și/sau a cotei de contribuție atunci când succesiunea privește bunuri comune ale defunctului și ale soțului supraviețuitor și/sau a dreptului de opțiune succesorală și/sau a actelor de acceptare tacită a moștenirii) pe baza înscrisurilor, declarațiilor și prin proba testimonială (cu martori), instanța stabilind calitatea de moștenitor a fiecăruia, masa succesorală, precum și cota la care are dreptul fiecare;

–          după ce instanța a stabilit calitatea de moștenitor a fiecăruia, masa succesorală, precum și cota la care are dreptul fiecare, se va putea face partajul succesoral;

–          partajarea succesorală pune capăt stării de indiviziune prin transformarea  cotelor-părți, la care are dreptul fiecare, în drepturi  de proprietate  individuale  asupra  bunurilor  ce fac  parte  din  masa  partajabilă,  prin  atribuirea efectivă a acestora moştenitorilor;

–          pe tot parcursul procesului instanța va stărui ca părțile să împartă bunurile prin bună învoială (art. 673^4, CPC);

–          dacă părțile ajung la un acord în privința partajării, instanța va hotărî potrivit învoielii acestora, chiar dacă printre cei interesați se află minori sau persoane puse sub interdicție, însă numai cu încuviințarea prealabilă a autorității tutelare, precum și, dacă este cezul, a ocrotitorului legal (art. 673^4, CPC);

–          în cazul în care părțile au ajuns la o învoială, oricând în cursul judecății, chiar și fără să fi fost citate, se pot înfățișa pentru a cere o hotărâre care să consfințească înțelegerea lor (art. 271, CPC);

–          în situația în care părțile nu se învoiesc asupra valorii bunurilor partajabile, loturilor, măsurătorilor etc, instanța va identifica, evalua și stabili tot ce este necesar prin intermediul unor experți (alesi de părți/stabiliți de către instanță) a căror onorariu va fi suportat de către părți;

–          partajul se poate face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecăruia sau prin atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte, în favoarea unuia sau a mai multor coproprietari, ori prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari (în maxim 6 luni) sau prin licitație publică de către executorul judecătoresc;

–          partajul este valabil și dacă nu cuprinde toate bunurile comune, cele omise putând face obiectul unui alt partaj;

–          în situația în care partajul nu se poate realiza în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, instanța va hotărî închiderea dosarului (art. 673^14, CPC).

În urma desfășurării în instanță a acțiunii ce are ca obiect succesiunea/partajul succesoral, moștenitorii obțin o hotărâre judecătorească ce constituie titlu de proprietate al fiecărui succesor pentru bunurile ce i-au fost atribuite.

În cazul moștenirii unor imobile, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică la notariat sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

 Desigur, în ce privește transferul patrimonial prin moștenire se mai pot spune multe, dar cum intenția nu este de a discuta despre drepturi, proceduri și alte aspecte legate de acestea, ci doar de a le trece în revistă, succint, în cele ce urmeză vom încerca să discutăm despre modul în care medierea poate să vină în sprijinul moștenitorilor, care doresc să-și soluționeze aceasta problemă prin bună înțelegere, elegant, în deplină confidențialitate, cu ajutorul unui profesionist imparțial și neutru, expert în comunicare și negociere, într-un timp mai scurt și cu costuri mai reduse, astfel încât după soluționarea moștenirii să își poată continua, fără rezerve, relațiile.

 În cazul în care moștenitorii doresc să apeleze la notar, pentru a preîntâmpina eșuarea finalizării dezbaterii succesiunii și odată cu aceasta irosirea unor sume de bani destul de consistente, recomandarea mea este ca aceștia să apeleze cu încredere la mediere.

În ce privește partajul succesoral notarial, ulterior primirii certificatului de moștenitor, această modalitate de partaj este mai rapidă decât partajul în instanță, însă problema consensului este o problemă cu adevărat delicată și de aceea, probabil, partajul se realizează cel mai adesea în instanță.

Încercând să ne punem în locul moștenitorilor, la o mai atentă observare, ne putem da seama de ce se ajunge cel mai adesea la partaj judiciar. Mai cu seamă dacă privim spre tot ceea ce se înfăptuiește prin acest demers și spre consecințele sale emoționale/materiale. Astfel, putem considera că implicațiile partajului, dincolo de aparențele, înseamnă a renunța la ceva sau a primi ceva, ceva ce am avut sau nu am avut înainte de decesul persoanei pe care o moștenim, adică, accesul/uzul/dreptul de abitație/dreptul de proprietate etc.

Cu siguranță în aceste condiții, de pierderi și câștiguri (materiale si/sau emoționale), fără a ști ce este mai important pentru fiecare dintre moștenitori, fără a se discuta și înțelegere interesele, precum și nevoile fiecăruia, de cele mai multe ori buna învoială rămâne doar un deziderat pentru unul, o parte sau toți moștenitorii. Însă, ceea ce de multe ori pare chiar imposibil de atins, se poate totuși realiza în condițiile în care cei în cauză apelează la profesioniști. Medierea, în rezolvarea problemelor succesorale, este o soluție avantajoasă din toate punctele de vedere, iar mediatorul este cel care prin tehnici specifice vă poate ajuta, îndruma și sprijinii în construirea și realizarea acordului.

 În privința succesiunii/partajului succesoral judiciar, cum lesne se poate observa, legiuitorul pune accent pe buna învoială, ia act de recunoașterile  și acordul succesorilor, stăruie ca părțile să împartă bunurile prin înțelegere și hotărăște potrivit învoielii lor, dacă moștenitorii reușesc să ajungă la un acord.

Astfel, acordul poate fi construit prin mediere, iar cei care apelează la această procedură, pe lângă ajutorul, sprijinul și îndrumarea mediatorului autorizat, mai beneficiază și de avantajul, deloc de neglijat, de a obținere o hotăre de expedient ca urmare a prezentării acordului de mediere în instanță, chiar și fără a mai aștepta până la termenul stabilit.

Medierea disputelor privind moștenirea poate fi solicitată și numai de către unul din moștenitori/succesori, situație în care mediatorul, la cererea acestuia, va adresa celorlalți moștenitori/succesori invitații scrise în vederea informării și acceptării medierii. În vederea expedierii invitației la mediere a celorlalți moștenitori, solicitantul va trebui să furnizeze mediatorului datele de contact ale celorlalți moștenitori.

Ca o concluzie, apreciem că medierea poate simplifica transferului patrimonial prin moștenire, îi poate reduce costurile și poate armoniza acțiunile și relațiile succesorilor în beneficiul acestora.

                3)   Succesiunea notarială:

–          se inițiază de către cel interesat (care are vocaţie succesorală concretă), printr-o cerere în care se menționează starea civilă a defunctului, numele, prenumele și domiciliul moștenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului (cu menționarea valorii acestora), pasivul succesoral etc;

–          se inițiază la biroul notarial competent teritorial (biroul din circumscripţia teritorială a judecătoriei în raza căruia a avut ultimul domiciliu defunctul);

–          se poate finaliza numai în cazul în care există bună înțelegere între moștenitori din toate punctele de vedere (aceștia nu își contestă calitatea de moștenitor, se înțeleg în privința compunerii masei succesorale și a drepturilor care li se cuvin fiecăruia – în cazul în care succesiunea privește bunuri comune ale defunctului și ale soțului supraviețuitor, cotele de contribuție ale acestora trebuie, de asemenea, stabilite prin acordul moștenitorilor);

–          după citarea moştenitorilor legali (la ora stabilită și comunicată pe citație de către notarul public) și dezbaterea succesiunii (înscrisuri, declarații, martori), dacă nu au apărut neînțelegeri, la 20 de zile de la încheierea finală, se va elibera certificatul de moștenitor (câte un exemplar fiecărui succesor), care va cuprinde constatările notarului în ce privește patrimoniul succesoral, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce revin fiecăruia din patrimoniul stabilit (adică, 1/2, 1/3 etc din masa succesorală), dar nu înainte de achitarea taxelor succesorale şi a onorariilor;

–          dacă eliberarea certificatului de moștenitor a fost facută cu încălcarea drepturilor succesorale, acesta poate fi contestat, de către cel interesat, în instanța de judecată.

În termen de 30 de zile de la obținerea certificatul de moștenitor se efectueaza obligatoriu rectificarea rolului fiscal, la Directia Taxe si Impozite.

După dezbaterea succesorală notarială, oricare codivizar  poate solicita ieșirea din indiviziune prin partaj, în urma căruia fiecare moștenitor va ști ce drepturi de proprietate individuală are asupra bunurilor ce fac parte din masa partajabilă.

Partajul succesoral poate fi făcut, prin bună învoială, pe cale notarială (dacă toti moștenitorii sunt prezenți, au capacitate de exercitiu deplină și dacă  sunt de acord în ce privește partajarea bunurilor) sau pe cale judiciară.

Partajul voluntar se poate realiza și în situația în care printre moștenitori se află minori sau persoane puse sub interdicție judecătorească ori persoane dispărute, cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau capacitate de exercițiu restânsă ori privitoare la persoanele dispărute.

(Visited 108 times, 108 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

  • Succesiunea / partajul succesoral  prin mediereSuccesiunea / partajul succesoral prin mediere Moștenirea este transmiterea patrimoniului (ansamblu de drepturi și obligații cu conținut patrimonial) unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane fizice în […]
  •  Este medierea o afacere ? Este medierea o afacere ? La momentul la care scriu acest text medierea poate fi comparata cu pomul laudat la care multi fug cu sacul de bani pentru a plati sa obtina legitimatia de intrare… la pom. Este […]
  • Onorariu Pentru Mediator din BucurestiOnorariu Pentru Mediator din Bucuresti Onorariu Pentru Mediator din Bucuresti Trebuie sa platim un onorariu pentru mediere ? Si daca da, cum ramane cu informarea gratuita ?  Sa le luam pe rand. Informarea despre […]
  • Divortat de copil Divortat de copil Intrarea în vigoare a Noului Cod Civil în octombrie 2011 reprezintă, sau ar trebui să reprezinte, un punct de cotitură cu privire la programele de legături personale ale minorului cu […]
  • Divort de un cetatean strainDivort de un cetatean strain  Divortul de un cetatean strain presupune de fiecare data aceleasi mari cerinte din partea clientilor nostri dat fiind faptul ca in cele mai multe situatii unul dintre soti se afla in […]
 

Lasă un răspuns

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

februarie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
29  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR