Informarea cu privire la avantajele medierii, procedură prealabilă obligatorie înaintea sesizării instanţei de judecată, în litigiile civile

Obiectivul de a asigura un acces mai bun la justiţie, ca parte a politicii Uniunii Europene de instituire a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, include potrivit Directivei 52/2008, privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială, accesul la metode de soluţionare a litigiilor atât pe cale judiciară, cât şi extrajudiciară.

Medierea poate asigura o soluţionare extrajudiciară eficientă din perspectiva costurilor şi rapidităţii, a litigiilor în materie civilă şi comercială, precum şi pentru infracţiunile cu pericol social scăzut în materie penală, prin intermediul unor proceduri adaptate nevoilor părţilor.

Acordurile rezultate din mediere sunt respectate voluntar şi menţin o relaţie amiabilă şi durabilă între părţi, având o valoare similară în planul raporturilor dintre cetăţeni, din perspectiva soluţionării unui diferend, ca şi hotărârea judecătorească pronunţată la finalul procedurii judiciare, dacă părţile doresc să îi confere această valoare.

Adică, acordul de mediere încuviinţat de instanţa de judecată îmbracă forma unei hotărâri judecătoreşti de expedient, dacă părţile doresc sau au nevoie să dea această forţă juridică acordului lor, obţinut pe calea medierii.

Necesitatea armonizării intereselor cetăţenilor într-o comunitate şi creşterea calităţii actului de justiţie, prin scăderea volumului cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată au determinat implementarea în societatea românească a medierii, ca modalitate de soluţionare alternativă a litigiilor.

Un prim pas, înainte de a apela la o soluţie utilă este însă cunoaşterea avantajelor acestei modalităţi de soluţionare a unui diferend sau conflict.

Modificările semnificative aduse Legii nr. 192/2006, prin Legea nr. 115/2012 şi OUG nr. 90/2012 au impus ca persoanele fizice şi juridice să fie obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie sau în materie penală, prin art. 2 alin. (1), raportat la art. 60¹ din Legea nr. 192/2006.

Utilitatea şi profesioniştii care sunt îndreptăţiţi să realizeze şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii a născut numeroase controverse, mai ales după intrarea în vigoare a OUG nr. 4/2013, modificată prin art. unic pct. 4 din Legea nr. 214/2013, în vigoare de la 1 iulie 2013.

Se impune o analiză detaliată a acestei obligaţii de informare care revine persoanelor aflate în conflict şi de care beneficiază mediatorii prin creşterea volumului medierilor, ca urmare a înţelegerii de către cetăţeni a utilităţii procedurii de mediere în soluţionarea problemelor lor, faţă de instanţa de judecată.

Obligaţia de informare cu privire la avantajele medierii este o obligaţie generală care revine tuturor persoanelor fizice şi juridice interesate.

De asemenea, potrivit art. 25 din Preambulul Directivei 52/2008 şi a art. 6 din Legea nr. 192/2006, organele judiciare şi arbitrale, precum şi autorităţile publice au obligaţia de a informa publicul larg asupra posibilităţii şi avantajelor folosirii procedurii de mediere, în vederea soluţionării conflictului dintre ele, iar practicienii în domeniul dreptului de a-şi informa clienţii, cu privire la posibilitatea recurgerii la mediere.

Şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii este însă parte integrantă din procedura de mediere, reglementată în art. 43-63 din Lege.

Potrivit art. 43 alin. (1) din Lege în situaţia în care una dintre părţi se prezintă la mediator, pentru soluţionarea unui conflict, mediatorul are obligaţia de a invita cealaltă sau celelalte părţi, în vederea informării şi acceptării medierii.

Şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii se realizează de către mediator în procedura prealabilă a încheierii contractului de mediere (Secţiunea I, Cap. V – Procedura de mediere), fiind o parte esenţială a acestei prime etape din procedura de mediere. După realizarea şedinţei de informare cu privire la avantajele medierii poate interveni acordul părţilor aflate în conflict de a se media, sens în care vor încheia contractul de mediere.

Indiferent de tipul de conflict, şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii se realizează în etapa prealabilă încheierii contractului de mediere din cadrul procedurii de mediere.

Art. 60¹ din Lege a introdus pentru o parte importantă a litigiilor civile, obligaţia cetăţenilor „de a face dovada că s-au informat cu privire la avantajele medierii”.

Această obligaţie a justiţiabilului îl determină pe mediator ca la finalizarea procedurii prealabile a încheierii contractului de mediere, dacă părţile nu sunt convinse că-şi pot soluţiona conflictul pe calea medierii, după ce li s-au adus la cunoştinţă avantajele, să le elibereze un înscris, care e după caz, certificatul de informare sau procesul-verbal de informare cu privire la avantajele medierii.

Cu acest înscris, părţile demonstrează judecătorului că s-au informat cu privire la posibilitatea recurgerii la mediere, în caz contrar judecătorul având posibilitatea să le respingă acţiunea civilă ca inadmisibilă.

Doar mediatorul poate elibera dovada că părţile aflate în conflict au parcurs prima etapă din procedura de mediere, fiind singurul practician în domeniul relaţiilor publice, care poate exercita profesia de mediator.

Pe cale de consecinţă, nicio altă persoană, indiferent de profesie sau pregătire nu poate realiza activităţi specifice, recunoscute prin lege, doar mediatorului.

În mod indiscutabil, informarea cu privire la posibilitatea recurgerii la mediere este o obligaţie utilă pentru toţi practicienii dreptului, în activitatea lor profesională, fiind direct interesaţi să îşi informeze clienţii cu privire la beneficiile recurgerii la modalităţi alternative de soluţionare a conflictului lor, facile ca şi costuri, flexibile şi rapide.

În acest sens, introducerea în art. 2 din Lege a alineatelor 1³ şi 1⁴ are în vedere necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a art. 25 din Preambulul Directivei 52/2008, care era oricum aplicabil direct, dar după 1 iulie 2013 a devenit util serviciilor de mediere, în mod expres.

Potrivit art. 25 din Preambulul Directivei 52/2008 , „ Statele membre ar trebui să încurajeze distribuirea către publicul larg a informaţiilor privind modalităţile de contactare a mediatorilor şi a organizaţiilor care oferă servicii de mediere. De asemenea, statele membre ar trebui să încurajeze practicienii în domeniul dreptului să îşi informeze clienţii cu privire la posibilitatea recurgerii la mediere”.

Primul pas în armonizarea legislaţiei naţionale cu normele comunitare s-a realizat prin art. 6 din Lege în vigoare din 3 martie 2010, iar pasul al 2-lea prin introducerea alin. (1³) şi (1⁴) în art. 2 al Legii, prin OUG nr. 4/2013, un text de lege controversat.

În esenţă, legiuitorul a urmărit să întărească rolul pozitiv al informării cu privire la avantajele medierii, pentru a favoriza dezvoltarea instituţiei medierii şi promovarea profesiei de mediator, prin includerea acestei obligaţii de informare generale şi în aria activităţilor profesionale a altor profesii, cum sunt cea de magistrat, avocat, consilier juridic sau notar, care au în vedere creşterea calităţii propriei activităţi, prin recurgerea la mediere.

Era util ca reglementarea obligaţiei generale de informare cu privire la avantajele medierii ca metodă alternativă de soluţionarea a unui litigiu, necesară avocaţilor, notarilor, consilierilor juridici sau magistraţilor, în îmbunătăţirea propriei activităţi profesionale să fie introdusă în completarea art. 6 din Legea nr. 192/2006 pentru a nu genera controverse privind aplicarea sa sau similarităţi cu obligaţia specială reglementată în alin. (1) din art. 43 coroborat cu art. 2, alin. (1) şi 60¹ din Legea nr. 192/2006.

Într-o societate întemeiată pe respect faţă de justiţie, mediatorul îndeplineşte un rol eminent, soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă, în condiţii de neutralitate, imparţialitate si confidenţialitate asigurând echitate şi echilibru social, aprecierea normelor juridice şi armonizarea nevoilor şi intereselor părţilor.

Sursa:http://www.juridice.ro/293697/informarea-cu-privire-la-avantajele-medierii-procedura-prealabila-obligatorie-inaintea-sesizarii-instantei-de-judecata-in-litigiile-civile.html

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2013

(Visited 8 times, 8 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

Lasă un răspuns

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

decembrie, 2016
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR