Conflictul de interese în mediul privat în NCP.

A se citi cu atenție textele legale!!!

Art. 301 NCP
”(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Art. 308 NCP
”Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime”.

Nu ne propunem în niciun fel să discutăm despre incriminarea conflictului de interese în cazul funcționarilor publici. Am analizat textul încă de la apariția sa în 2006 și am relevat aspectele sale pozitive, dar și eventualele critici cu privire la forma textului. Totodată, am avertizat încă din 2007 că incriminarea conflictului de interese va produce efecte majore în ceea ce privește administrația din România, în sens larg. Acum conflictul de interese a devenit o problemă fierbinte a României, situată între nevoile unei societăți oneste, care dorește aplicarea textelor, și realitatea românească în care, ascunsă sub argumentația corectă a unor consecințe injuste ale textului, s-a încercat relativ recent chiar eliminarea sa.

Sunt multe dosare pe rol ce vizează managerii instituțiilor de cultură care au fost remunerați pentru prestații artistice în cadrul instituției de cultură în care erau manageri. Nu discutăm despre faptul dacă soluțiile de achitare sau de condamnare sunt juste sau nu, ci precizăm asta doar ca și ”impresie artistică”. Este cel puțin ciudat ca primii vizați de text să fie oamenii de cultură. În Franța, de unde a fost copiat textul, primii vizați au fost aleșii locali, cei din finanțele publice, magistrații, în timp ce oamenii de cultură au fost “lăsați în pace”.

Dar să revenim la NCP care, fără nicio pregătire psihologică, prevede expres că textul de incriminare al conflictului de interese se aplică și așa numiților funcționari privați, adică acelor persoane ce nu intră sub definiția art. 175 NCP care definește noțiunea de funcționar public.

Nu înțelegem rațiunea pentru care statul trebuie să rezolve eventualele conflicte de interese în mediul privat. Dacă aplicăm noul text de incriminare, înseamnă că un director al unui SRL nu își va putea angaja rudele în firma pe care o conduce, chiar și dacă este exclusiv firma lui, el fiind asociat unic.

Ca absurdul să fie până la capăt, art. 308 NCP stabilește practic că funcționarul privat (așa cum era cunoscut în doctrină) este definit ca fiind … ”persoana care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură … în cadrul oricărei persoane juridice”.

Ce însemnă în concret persoană care exercită o însărcinare remunerată sau nu în cadrul unei persoane juridice nu se știe, sintagma fiind un concept elegant, dar imprecis. Cel puțin textul anterior prevedea un criteriu mai clar, respectiv că funcționarul privat era salariatul unei persoane juridice. Dacă persoana în cauză nu era salariat, persoana nu era considerată funcționar privat în planul dreptului penal și, pe cale de consecință, acesteia nu i se aplicau textele de incriminare din cadrul Infracțiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, la care făcea trimitere art. 258 C penal anterior.

În NCP (acesta este avertismentul!!) art. 308 prevede expres că infracțiunea de conflict de interese se aplică și în mediul privat, deși nu există nici o justificare criminologică sau măcar vreun model din dreptul comparat în acest sens. Spre exemplu, în Germania nu există un text echivalent al conflictului de interese, nici măcar în cazul funcționarului public, o eventuală faptă fiind sancționată pe alte texte de incriminare, doar dacă prin respectiva conduită este prejudiciată instituția publică. Ca absurdul să fie ”și mai absurd”, NCP nu ne mai oferă niciun element obiectiv de delimitare a funcționarului ”privat” (fostul salariat al persoanei juridice) de persoana care nu este funcționar „privat” .

Dacă vom interpreta textul articolului 308 de o manieră restrictivă, așa cum ar fi firesc, delimitarea este la dispoziția organelor judiciare care pot decide, cum și când doresc, dacă o anumită faptă constituie sau nu conflict de interese.

Pentru a ușura exercițiul celor care doresc să găsească comportamente infracționale generate de noul text al art. 308 NCP, care sunt cel puțin criticabile, dacă nu absurde, am adaptat textul art. 301, obținând următorul conținut:
Fapta … persoanei care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură … în cadrul oricărei persoane juridice … care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Există și două avantaje:
Art. 301 NCP alin. (2) ”Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative. Deși, de regulă, funcționarii privați nu adoptă astfel de acte (sic!)”.
Art. 308 alin. (2) ”În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime (slabă consolare pentru buticarul care își angajează familia la propria firmă n.n. S.B.)”.

Preluând ideea unui activ membru al CSM, care recomanda Guvernului să facă anunțuri publice prin care să informeze populația că, după data de 1 februarie 2014 când a intrat în vigoare NCP, vor fi eliberați deținuți din penitenciar (un șef de scară din Cluj-Napoca a urmat recomandarea și a afișat asta pe ușa blocului), cred că publicul obișnuit sau cetățenii obișnuiți, adică privații, care nu au treabă cu funcția publică, funcționarul public sau banii publici, ar trebui informați și ei cu privire la ce le mai aduce Noul Cod penal și ce riscă ca urmare a intrării în vigoare a acestuia.

Aș fi curios să aflu ce motivare criminologică a dus la o astfel de aplicare a unui text de incriminare ce vizează, sau cel puțin ar fi trebuit să vizeze, conceptual și exclusiv, doar funcționarii publici.

Înainte de viitoarea modificare a referirii din art. 308 la art. 301 NCP, firească în opinia noastră, cetățenii trebuie informați și avertizați cu privire la efectele pe care această normă în vigoare le produce.

Pentru noi, juriștii, va rămâne problema delimitării dintre funcționarii privați și ”nefuncționarii”. Până la noi clarificări legislative, credem că tot criteriul vechi al existenței unui contract de muncă ar putea fi un reper, chiar dacă mai vulnerabil decât în reglementarea anterioară. Potrivit celeilalte variante de interpretare, ar fi să acceptăm că în România nu există decât funcționari publici și funcționari privați, iar excepțiile ce nu intră în această categorie vor fi atent monitorizate și protejate ele fiind pe cale de dispariție.

Sursa: conf. univ. dr. Sergiu BOGDAN http://www.juridice.ro/

(Visited 21 times, 21 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

Lasă un răspuns

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

decembrie, 2016
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR