Confidentialitatea la mediator

Principiul fundamental al medierii este reprezentat de confidentialitate si este regasit foarte bine conturat si expres prevazut in legea medierii.

Cand se naste obligatia de confidentialitate pentru mediator si cand pentru parti?

Se impune necesitatea identificarii momentului activarii principiului, pentru a putea clarifica conceptul de confidentialitate. Astfel, exista doua momente pe care le putem analiza:
Primul reprezinta momentul in care dobandesti calitatea de mediator prin autorizare, iar momentul urmator este cel in care semnezi contractul de mediere cu partile.
 Raportat la prima ipoteza si anume momentul in care dobandesti calitatea de mediator, calitate conferita de lege, unde gasim stipulata si obligatia de confidentialitate:
Mediatorul are o obligatie generala de a pastra confidentialitatea, obligatie ce se naste prin efectul legii si care se rasfrange asupra tuturor discutiilor cu eventualele parti ce pot intra in mediere, acesta putand invoca principiul chiar daca nu s-a ajuns la intocmirea unui contract de mediere.
Sunt incidente in aceasta faza dispozitiile legale cu privire la obligarea mediatorului de a informa institutiile abilitate despre eventuale incalcari ale normei penale?
Obligatia este generala indiferent de calitatea in care dobandesti informatiile si se rasfrange asupra mediatorului si in aceasta situatie.
 In cea de a doua ipoteza, cand s-a semnat un contract de mediere:
Se poate interpreta ca exista o confidentialitate specifica procedurii in sine, care trebuie nuantata cu privire la aplicabilitatea efectiva a obligatiei generale de a denunta fapte cu caracter penal.
Indiferent de momentul nasterii obligatiei, mediatorul trebuie sa pastreze confidentialitatea informatiilor aflate in mediere pana la momentul in care sunt incidente dispozitiile legale ce deroga de la acest principiu, singurele exceptii fiind interventia unor fapte de natura penala si relele tratamente aplicate minorilor.

Asadar, ce inseamna confidentialitatea in mediere?
Discutia despre confidentialitate in procedura medierii de fiecare data trebuie purtata pe doua paliere sau mai bine spus trebuie dezvoltata prin perspectiva mediatorului, dar si prin perspectiva partilor.
Legea enumera expres urmatoarele ipoteze:
In procedura de mediere (dupa semnarea contractului de mediere), mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor aflate de la parti – cu cele doua exceptii mentionate anterior. Partile pot pastra confidentiale informatiile schimbate in timpul procedurii. Mediatorul este obligat sa restituie documentele puse la dispozitie de catre parti la finalizarea medierii. Mediatorul poate avea calitate de martor in cauza ce priveste partile si in care acesta si-a exercitat profesia doar daca partile isi dau acceptul expres, iar mediatorul accepta sa depuna marturie.
Din perspectiva legii, dar si a principiului confidentialitatii, mediatorul este obligat sa pastreze informatiile furnizate de parti strict confidential si sa restituie actele de care partile inteleg sa se foloseasca in timpul procedurii.
Dat fiind faptul ca legea nu distinge o perioada specifica, se poate concluziona ca mediatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea permanent, obligatia fiind imprescriptibila.
Singurele exceptii prevazute de lege sunt urmatoarele situatii: mediatorul este obligat sa sesizeze institutiile abilitate atunci cand in medierea sa afla informatii care intra sub incidenta legii penale si atunci cand in mediere afla de rele tratamente aplicate minorilor.
Cele doua exceptii obliga mediatorul sa furnizeze informatiile mai sus mentionate catre institutiile abilitate sa faca cercetari in sensul clarificarii aspectelor care ar putea duce in zona penala sau relelor tratamente aplicate minorilor, partile din mediere fiind supuse controlului acestor institutii. In ambele situatii de exceptie prevazute de lege, mediatorul trebuie sa opreasca medierea si sa anunte organele abilitate sa faca cercetari.

Dincolo de textul de lege, se impune o analiza a posibilitatii aplicarii in practica a acestei obligatii a mediatorului.
 In primul rand, se impune clarificarea naturii juridice a informatiilor care sunt aflate de mediator.
Astfel, in procedura medierii, partile furnizeaza aceste informatii prin toate mijloacele, atat materiale, cat si verbale.
In sistemul nostru de drept, din categoria mijloacelor de proba sunt exceptate prezumtiile- presupunerile, acestea fiind doar elemente ce reprezinta indicii care pot duce la strangerea materialului probator.
Coroborand cele doua teze anterioare, se poate concluziona ca mediatorul primeste in cadrul procedurii de mediere informatii din doua categorii si anume perceptiile partilor, informatiile orale, prezumtii, dar si probe materiale – adica inscrisurile, actele pe care partile le pun la dispozitia mediatorului, acesta fiind obligat de lege ca, la finalizarea procedurii, sa restituie documentele.
Astfel, mediatorul, in timpul procedurii, dar si la finalizarea procedurii ramane depozitarul perceptiilor partilor, perceptii care nu reprezinta mijloace de proba pentru dovedirea unei infractiuni/rele tratamente aplicate minorilor.
In aceasta situatie, obligatia mediatorului de a sesiza institutiile abilitate in vederea efectuarii cercetarii atunci cand primeste informatii care, in opinia sa, ar reprezenta fapte cu caracter penal sau rele tratamente aplicate minorilor, poate fi pusa in practica cu mare dificultate, dat fiind faptul ca mediatorul este posesorul doar al unor perceptii – care pot imbraca forma unor prezumtii, fara a avea caracterul unor mijloace de proba. De cele mai multe ori, mediatorul este singurul in masura sa devina „proba”, adica sa intareasca prezumtiile prin propria declaratie testimoniala, devenind martor – calitate pe care insa o poate avea doar prin indeplinirea cumulativa a doua conditii si anume: toate partile din cauza sa accepte in mod expres ca mediatorul sa depuna marturie, cat si acceptul expres al acestuia.
Nu in ultimul rand, insasi calificarea unor informatii si perceptii ca potentiale fapte de natura penala sau rele tratamente aplicate minorilor depinde de capacitatea mediatorului de a le incadra corect legal; or, mediatorii nu au pregatire juridica penala/asistenta sociala, iar o potentiala sesizare s-ar baza exclusiv pe perceptia proprie a mediatorului – ceea ce face dificila aplicarea celor doua exceptii in practica.
Pe cale de consecinta, dispozitiile legale incidente in cauza sunt dificil de indeplinit, daca nu imposibil, dat fiind posibilitatea de proba: faptul ca informatiile aflate in mediere de catre mediator reprezinta, in opinia legii, prezumtii si nu probe, iar documentele puse la dispozitie de catre parti sunt restituite de catre mediator la finalizarea procedurii (obligatie legala).
 Se impune in acelasi context si clarificarea regimului juridic al acordului de mediere, in sensul daca acesta reprezinta un inscris al partilor sau un inscris al mediatorului.
In masura in care legea medierii stabileste expres ca solutia in procedura este exclusiv a partilor, mediatorul fiind facilitatorul dintre parti, acesta fiind cel care ajuta partile ca acestea sa-si identifice solutia voluntara si fiindu-i interzisa interventia in identificarea solutiei, se poate concluziona ca transpunerea acordului de vointa al acestora pe suporta material reprezinta un inscris al partilor.
Mai mult, orice arhivare a acordurilor de mediere se poate interpreta ca o punere in pericol a principiului confidentialitatii de catre mediator, dat fiind faptul ca acordul de mediere, parte din acesta sau in totalitate, poate deveni public prin diverse mijloace independente de vointa mediatorului, iar mediatorul poate fi pus in situatia probarii respectarii principiului confidentialitatii si demonstrarii faptului ca arhiva in care pastra acordul nu a fost violata.
Cat priveste notitele pe care mediatorul le face in timpul medierii, acestea urmeaza regimul prezumtiilor – fiind perceptii proprii ale mediatorului si au un grad mare de subiectivism generat de modul de intelegere, dar si de transmitere, al partilor si al mediatorului; astfel, distrugerea sau nu a acestor notite reprezinta un aspect neglijabil in relatia cu principiul confidentialitatii, dar si cu norma legala. Se obisnuieste distrugerea acestora doar ca un element de sporire a increderii partilor in mediator.
Astfel, interpretand principiul confidentialitatii pentru mediator se poate concluziona ca acesta poate pastra pentru sine in arhiva, dupa finalizarea medierii si eventuala comunicare catre instanta a acordului, doar procesul verbal de inchidere a medierii, proces verbal unde, evident, nu se mentioneaza termenii intelegerii la care au ajuns partile; astfel, in orice situatie, mediatorul este protejat de acuzatii de incalcare a principiului.
Cat priveste principiul confidentialitatii pentru parti, legea este permisiva lasand la aprecierea acestora daca informatiile din mediere vor avea caracter confidential, angajamentul partilor fiind unul voluntar, fiind mentionat doar in contractul de mediere si intarit acest principiu eventual prin includerea unei clauze de penalitate ce se poate invoca de partea lezata.
Este important sa intelegem functionarea principiilor din mediere dat fiind faptul ca un profesionist poate performa doar prin atingerea pragului de maxima intelegere a fenomenului, dar si a profesiei.

Mugur Mitroi

Sursa:http://www.mugurmitroi.portalmediere.ro/?tag=birouri-mediere

(Visited 9 times, 9 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

  • Mediere fara certificat de mostenitor?Mediere fara certificat de mostenitor? Acordul de mediere si succesiunea – conditii speciale Prin procedura de mediere se poate realiza acordul de vointa al partilor avand drept obiect componenta masei succesorale (in sensul […]
  • Acordurile de mediere luate cu celeritate in vacantaAcordurile de mediere luate cu celeritate in vacanta Intelegerea amiabila a justitiabililor in fata mediatorilor are avantajul ca, odata cu vacanta judecatoreasca, printre procesele care inca primesc termene de judecata se vor numara si […]
  • Medierea in recursMedierea in recurs Cu toate ca medierea este cunoscuta ca o procedura prealabila instantei de judecata, partile aflate in proces pot apela la solutia oferita de mediere in oricare faza a procesului, inclusiv […]
  •  Cerere de incuviintare a acordului de mediere Cerere de incuviintare a acordului de mediere In cazul in care tot ceea ce doriti este un model cerere incuviintare acord de mediere il gasiti la finalul acestei postari . Inainte de a folosi un model  trebuie stiut faptul […]
  • Sanctiuni pentru neprezentarea la informare despre mediereSanctiuni pentru neprezentarea la informare despre mediere Sanctiuni prevazute in legislatie pentru neprezentarea la informarea gratuita despre avantajele medierii .   In textele intalnite in presa din Bucuresti , unele preluate si pe […]

Lasă un răspuns

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

decembrie, 2016
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR