Acordul de mediere titlu executoriu

In ultima vreme observ in randul profesionistilor in mediere dorinta tot mai acuta ca acordul de mediere sa imbrace forma unui titlu executoriu.
Pentru a putea concluziona pe acest subiect doresc sa supun atentiei colegilor urmatoarele aspecte:
Titlul executoriu reprezinta expresia legii raportata la forta de coercitie a statului.
Pe intelesul mediatorilor nejuristi, titlul executoriu reprezinta garantia asigurata de stat pentru ducerea la indeplinire a unei obligatii impuse izvorate din raporturi litigioase dintre doua sau mai multe parti care, pentru solutionarea unei dispute, au solicitat interventia statului prin organismele sale specifice sau inteleg ca, pentru respectarea unei obligatii, sa ceara ajutorul institutiilor statului.
In aspectele enuntate anterior apare in mod constant statul si puterea acestuia in asigurarea caracterului coercitiv.
Titlul executoriu presupune o anumita modalitate specifica de intocmire a actului a carui executare se cere, cat si conditia ca acesta sa fie intocmit de un reprezentant al statului, magistrat, notar sau functionar al statului.
Astfel, pentru ca un inscris sa devina titlu executoriu, trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii obligatorii si anume: Continue reading “Acordul de mediere titlu executoriu” »

Negocierea in mediere

Conceptul de negociere se regaseste de sine statator ca institutie conturata distinct in cadrul metodelor ADR, promovata de profesionisti, functionand dupa reguli determinate.
Negocierea, conceptual, se bazeaza pe interactiunea directa a partilor fara sa se apeleze la o terta persoana, iar solutia identificata reprezinta un compromis intre dorinta si interese, toleranta dintre cele doua fiind apreciata de protagonistii negocierii.
Negocierea poate stinge dispute gestionand instrumentele de abordare a pozitiilor contradictorii prin apelarea la tehnici care au in constructia acestora metode diverse de abordare.
Putem distinge trei tipuri de negociere si anume:
– Negocierea distributiva/pozitionala;
– Negocierea rationala;
– Negocierea integrativa.
Analizand cele trei tipuri de negociere constatam ca fiecare se remarca printr-o abordare diferita a disputelor: in prima categorie este accentuata posibilitatea de solutie echitabila prin pozitia de compromis a partilor, raportat la obiectul negocierii, solutie care satisface pozitia de intrare in negociere a partilor; in a doua categorie se analizeaza calitatea argumentelor prezentate in timpul negocierii, solutia fiind intr-o relatie directa cu argumentele rationale expuse, iar acordul se bazeaza pe acceptarea autoritatii argumentatiei, capitularea reprezinta cedarea in fata rationalului; in a treia varianta, negocierea integrativa, se mizeaza pe integrarea nevoilor partilor in solutia identificata prin negociere.
Pentru o intelegere eficienta a conceptelor expuse se naste necesitatea explicitarii notiunilor folosite.
„Pozitiile de intrare” constituie elementul prim al negocierii si se poate identifica in prima faza a dezbaterilor. De regula aceste pozitii de intrare sunt caracterizate prin afisarea dorintelor sau asteptarilor initiale, asteptari conturate pe maximul dorit dintr-o negociere.
„Obiectul negocierii” reprezinta situatia asupra careia apare dezbaterea si acest obiect este incadrat de limitele de argumentatie ale partilor din negociere.
„Solutia negociata” reprezinta Continue reading “Negocierea in mediere” »

Rolul mediatorului in actul medierii

Mediatorul reprezintă substanţa medierii, liantul dintre părţile a căror dispută este supusă medierii. Este persoana care se îngrijeşte de a asigura cadrul adecvat desfăşurării şedinţei de mediere şi ia acordul părţilor în vederea stabilirii datei şi orei la care se poate programa sesiunea.

Mediatorul foloseşte tehnici variate pentru a comunica împreună cu părţile şi pentru a le ajuta să ajungă la o înţelegere găsită numai de părţi. Specificitatea medierii o reprezintă caracterul personal al soluţiei, în sensul că permanent soluţia este a părţilor şi nu a mediatorului. Totodata ajută părţile să-şi gestioneze sentimentele, emoţiile şi priorităţile, astfel încât să poată ajunge la un compromis.

Compromisul este starea de mijloc creată de părţi prin intermediul mediatorului, în cadrul procesului de mediere şi acceptată unanim ca fiind varianta optimă de dezamorsare a disputei şi poate fi dusă la îndeplinire fără constrângeri de nici-o natură.

Mediatorul favorizează, prin costrucţiile sale, cadrul necesar pentru ca părţile să-şi înţeleagă şi să-şi simplifice diferenţele, atitudini care duc la crearea şi menţinerea stării de dispută.

Diferenţele constau în poziţii create conjunctural care constituie elemente caracteristice disputei şi au un izvor vizibil sau ascuns care determină poziţia/atitudinea flexibilă sau inflexibilă a părţilor.

Importanţa rolului mediatorului este determinată de capacitatea acestuia de a stimula părţile în vederea dezvoltării de opţiuni care au ca finalitate stingerea/medierea conflictului. Continue reading “Rolul mediatorului in actul medierii” »

Ce efecte juridice produce acordul de mediere?

Pentru cauzele aflate deja pe rolul instantelor de judecata:

Potrivit art.63, alin.3 din Legea 192/2006, cu modificarile ulterioare, privind medierea, acordul de mediere devine titlu executoriu pentru partile care se obliga, prin emiterea unei hotarari de expedient de catre instanta de judecata .

Potrivit art.441, din Codul de procedura civila, hotararea de expedient este data de judecator printr-un singur termen, tinand cont de acordul de mediere redactat de mediator, dupa verificarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege.(fara amanari; fara interogatorii; fara martori; fara expertize sau alte probe; fara timp pierdut pe bancile salii de judecata). Acordul de mediere va constitui dispozitivul hotararii judecatoresti.

Pentru cauzele care nu au fost inaintate inca instantei de judecata: 

Potrivit art.638, alin.1, punctul 2 Cod procedura civila, autentificarea acordului de mediere de catre notar, constituie titlu executoriu. Prin titlu executoriu se intelege acel inscris autentic in baza caruia executorul judecatoresc, obliga silit debitorul la repararea prejudiciului creat creditorului.
Sursa:http://www.mihut.ro/2013/09/ce-efecte-juridice-produce-acordul-de-mediere/

Obligaţiile fiscale ale mediatorului

HG nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 542 din 3 august 2010. Unii sustin că HG este neconstituţionala pentru că art. 108 din Constituţie- “(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. (2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor”, deci pentru Codul fiscal, dar nu şi pentru ordonanţe.

Venituri de natura profesionala. Potrivit normelor metodologice, prin sintagma „venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale”, prevazuta la art. III alin.(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 se inteleg veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte activitati decat activitatile definite ca dependente potrivit art. 7 alin.(1) pct. 2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare, activitati desfasurate de aceasta persoana in afara unei relatii de angajare.

Cine va plati? Continue reading “Obligaţiile fiscale ale mediatorului” »

Formal si informal in mediere sau cum sa ne facem profesia eficienta

Anul 2003 a reprezentat pentru mine momentul in care am inceput sa mediez, mult inainte de aparitia legii sau a oricaror reglementari in domeniul medierii in Romania si fara obligatiile impuse de aceasta.
In urma instruirii mele si a altor colegi, formatorii americani au concluzionat ca putem media si, pentru ca aveam un cadru in care ne puteam desfasura activitatea – o organizatie neguvernamentala – am inceput sa acceptam cauze la mediere.
Si atunci, ca si acum, ne-am gandit la ce tipuri de documente trebuia sa intocmim pentru si cu cei care doresc sa participe la mediere. Dupa o scurta experienta profesionala proprie a fiecaruia, mediatorii de atunci, am decis ca este necesar sa intocmim „ceva” contracte si acte care sa asigure un cadru optim pentru desfasurarea unei medieri.
Asa am ajuns sa concluzionam ca este necesar un contract de pre-mediere, inscrisul care asigura raportul juridic dintre mediator si partea care solicita medierea, dar si mandateaza mediatorul sa faca demersuri catre cealalta parte in vederea stabiliri momentul debutului medierii.
Urmatorul act necesar era invitatia la mediere, sau documentul prin care invitam cealalta parte la mediere, iar in cazul in care medierea era acceptata, se intocmea contractul de mediere si, eventual, un acord de confidentialitate pentru insotitorii partilor.
Pentru a finaliza o etapa sau chiar procedura medierii, a fost conceput un formular de proces-verbal, care se putea adapta la mai multe situatii (de constatare a prezentei partilor, de amanare, de inchidere a procedurii).
Pentru o mediere, fara sa avem un cadru legal, in anul 2003 se intocmeau maxim cinci inscrisuri.
Acum, dupa 10 ani, un profesionist trebuie sa intocmeasca urmatoarele: Continue reading “Formal si informal in mediere sau cum sa ne facem profesia eficienta” »

Cum ma pot retrage dintr-un SRL

Conditiile economice dificile din ultimii ani determina tot mai multe societati comerciale sa-si modifice structura actionariatului.  Ce procedura se aplica in cazul in care un asociat renunta sa mai faca parte dintr-o societate sau este nevoit sa o faca ?

Retragerea dintr-o societate comerciala este un drept subiectiv stabilit de lege, drept ce se exercita in conditiile reglementate de lege, dar si in conformitate cu prevederile conventiei dintre parti, actul constitutiv.

Retragerea unui asociat dintr-o societate comerciala este reglementata de prevederile articolului 226 din Legea societatilor 31/1990.

Astfel, conform prevederilor legislative, asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata, se poate retrage din societate:
  • in cazurile prevazute in actul constitutiv;
  • cu acordul tuturor celorlalti asociati;
  • in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
In toate cazurile retragerea devine efectiva, deci opozabila tertilor, doar odata cu inregistrarea ei la Oficiul Registrului Comertului.

Taxele de timbru se înjumătăţesc prin mediere

Ce trebuie să ştie oamenii despre mediere, ce înseamnă informarea prealabilă şi cum putem ajunge să nu mai plătim taxe exorbitante pentru un litigiu ?


Informarea la mediator a devenit obligatorie. S-au obişnuit oamenii cu această procedură?

Chiar dacă obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile de informare cu privire la mediere a intrat în vigoare de la data de 15 februarie, creşterea numărului de medieri efectuate s-a înregistrat abia mai târziu. După data de 1 august când a intrat în vigoare sancţiunea pentru reclamant, în sensul că instanţa respinge ca inadmisibilă cererea acestuia, dacă nu se face dovada procedurii de informare la mediator. Şi mai exact, o creştere mai semnificativă a fost înregistrată după reluarea activităţii instanţelor după vacanţa judecătorească, începutul lunii septembrie.

Ce facilităţi le oferă Legea taxelor de timbru celor care au litigii comerciale?

A fost modificată Legea taxelor de timbru, iar în ceea ce priveşte domeniul medierii, justiţiabilii chiar sunt motivaţi să aleagă aceasta procedură a medierii, întrucât pentru „pretenţii”, care înseamnă majoritatea covârşitoare a litigiilor comerciale – în cazul în care conflictul este soluţionat prin mediere – există doar o singură taxă de timbru în cuantum de 20 lei. În cazul în care prin mediere se soluţionează de exemplu un partaj succesoral, un partaj de bunuri comune, prin care se realizează transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia sau mai multor bunuri imobile, taxa de timbru datorată aproape că se  înjumătăţeşte.

Ce trebuie să ştie justiţiabilii în momentul în care vin la mediator pentru parcurgerea procedurii obligatorii a informării? Continue reading “Taxele de timbru se înjumătăţesc prin mediere” »

Notarul Public poate autentifica acordul de mediere ?

In ce baza legala poate un Notar Public sa autentifice acordul de mediere ?

Legea nr. 214/2013 – aprobarea OUG nr. 4/2013 – modificarea Legii nr. 76/2012 – punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila la art 4. 2. spune ca: La articolul 59, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins: «(3) Actul intocmit de notarul public conform alin. (1) si art. 58 alin. (4) si (41), prin care se autentifica intelegerea din acordul de mediere, are putere de titlu executoriu.»”

Tabloul Mediatorilor din Bucuresti

Toţi mediatorii autorizaţi se regăsesc pe Tabloul Mediatorilor întocmit de catre Consiliul de Mediere. Întocmirea unui tablou (lista detaliată) cu profesioniştii care exercită profesia de mediator are rolul de a certifica faptul că aceştia dispun de o pregătire profesională corespunzătoare atestată de către organismul autonom care coordonează activitatea de mediere în România. După modelul altor profesii liberale (vezi tabloul avocatilor), tabloul mediatorilor vine în sprijinul potenţialilor beneficiari ai serviciului de mediere, dându‑le posibilitatea acestora să îşi aleagă mediatorul care le corespunde. Potenţialul client este cel care îşi va alege mediatorul ghidându‑se dupa menţiunile consemnate pe tablou. Mediatorul nu poate fi niciodată impus părţilor, acestea având facultatea de a‑şi alege liber mediatorul. De aceea, tabloul mediatorilor se dovedeşte un instrument util în cunoaşterea mediatorilor dintr‑o anumită zonă şi pentru alegerea unui mediator care în viziunea beneficiarilor serviciului de mediere se pliază pe un anumit conflict.

Pentru a se da un caracter instituţional profesiei de mediator, tabloul este publicat în Monitorul Oficial al României, publicaţia oficială a statului român.

Întocmirea tabloului revine în sarcina Consiliului de Mediere care după autorizarea mediatorilor, certifica pregătirea profesională a acestora prin trecerea lor pe tablou. După publicarea în Monitorul Oficial, acesta se pune la dispoziţia tuturor persoanelor interesate la sediul Consiliului de Mediere, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de Internet a acestuia. Prezenta acestuia la sediul unor institutii importante constituie un catalizator de promovare a medierii, aratând importanţa pe care legiuitorul o acordă instituţiei medierii.

Consiliul de Mediere are obligaţia impusă prin lege de a actualiza periodic cuprinsul tabloului mediatorilor, ţinând astfel publicul informat cu privire la noile autorizări sau retrageri ale mediatorilor. Numărul actualizărilor anuale ale tabloului nu este precizat putând fi facute oricâte actualizări sunt necesare. Totuşi, este obligatorie cel puţin o actualizare anuală. În aceeşi măsură, mediatorii autorizaţi sunt obligaţi să comunice Consiliului de Mediere orice modificare intervenită în menţiunile cuprinse în tablou pentru ca cei interesaţi să fie informaţi cu privire la modificările survenite.

Consiliul de Mediere are obligaţia de a publica anual în Monitorul Oficial, Partea I tabloul mediatorilor reactualizat, la fel cum se procedează şi în cazul altor profesii liberale.

Tabloul mediatorilor cuprinde conform prevederilor articolului 12 alin. 2 din legea nr. 192/2006 urmatoarele date:  Continue reading “Tabloul Mediatorilor din Bucuresti” »