Birou Mediator Bucuresti

In 2012 au fost inregistrate in Romania 3,3 milioane de dosare in instanta. Un numar urias, care arata ca romanii sunt implicati in numeroase conflicte, dar nu cunosc celelalte solutii pe care le au la indemana. Medierea este una dintre variante si ea ofera o multime de avantaje.

Astfel, circa 8.000 de cauze au fost rezolvate de mediatori anul trecut, fiind scoase de pe rolul instantelor, degrevandu-i pe judecatori. Din fericire, numarul cauzelor rezolvate prin incheierea unui acord de mediere a crescut semnificativ, de la an la an, semn ca suntem pe calea cea buna.

Cand si cum a aparut aceasta modalitate inedita de solutionare a conflictelor?

Din cele mai vechi timpuri, in toate comunitatile exista cel putin o persoana care avea autoritatea morala si se bucura de respectul si aprecierea celorlalti, astfel incat sa i se ceara sa medieze conflictele aparute intre membrii comunitatii respective. Aceste persoane erau inteligente, chiar intelepte, aveau o anumita autoritate naturala care venea din calitatile lor umane, din deschiderea lor fata de nevoile celorlalti, din capacitatea de a fi obiectivi; erau oameni animati de un spirit pacifist. De cele mai multe ori erau invatatorii satului sau preotii.

In forma oficiala in care se afla astazi in Romania, medierea “s-a nascut” odata cu Legea nr.192/2006, privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Prin aceasta lege, profesia de mediator a fost reglementata, organizata, au fost stabilite principii esentiale, cum este confidentialitatea, impartialitatea si neutralitatea mediatorului etc., a fost stabilita o procedura si au fost autorizati mediatori.

Odata cu Legea medierii, Romania a intrat in randul tarilor care sunt deschise solutionarii pe cale amiabila a conflictelor in mod oficial.

Cine poate apela la mediator si in ce problema? Continue reading →

Un nou tip de cerere adresată instanțelor judecătorești creează anumite dificultăți de natură administrativă în rândul instanțelor. Acordul de mediere obținut extraprocesual, care poate fi supus verificării de către instanță. Cum ECRIS încă nu a fost modificat pentru a se putea înregistra fără probleme o astfel de cerere, unele instanțe solicită părților mediate să introducă mai întâi cerere de chemare în judecată și apoi  să depună acordul de mediere deja încheiat. Până la modificarea pe care o va face comisia comună MJ-CSM, unele instanțe au găsit soluții temporare pentru înregistrarea unor astfel de cereri (de exemplu, ca procedură necontencioasă). Prin studiul de mai jos, am identificat argumentele care demonstrează că de la 1 octombrie 2012 avem un nou tip de cerere care poate fi soluționată de Judecătoriile din România.

 Temeiul legal

Inițial, art. 59 din Legea 192/2006 prevedea că intelegerea partilor poate fi supusa incuviintarii instantei de judecata, dupa procedura specifica emiterii hotararilor de expedient. Urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 115/2012, art. 59 alin 2 arată că părţile se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor (consfințire=confirmare, validare, legalizare). Legea precizează că este o procedură de încuviinţare a înţelegerii părţilor (încuviințare=a permite, a aproba), că hotărârea care se dă în camera de consiliu constituie titlu executoriu și că este este hotărâre de expedient.

Încă un alt temei legal și taxele

Prin legea 115/2012, s-a introdus în legea medierii art. 59² care prevede că „Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii”.

Legea la care se face trimitere este în prezent OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Conform art. 11 alin. 1 se taxeaza cu 20 lei cererile prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.

Interpretare

Art. 59 din legea medierii face parte din Secțiunea a 4-a „Închiderea procedurii de mediere” a Cap.V „Procedura de mediere” din lege. Aceasta precede Secţiunii a 5-a „Medierea în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată”. De aici, potrivit regulilor de interpretare sistematică, rezultă că procedura de consfințire a înțelegerii cuprinsă în acordul de mediere nu privește o cauză înregistrat deja pe rolul instanței. Desigur, și în acest din urmă caz poate interveni un acord de mediere, dar acesta va fi guvernat de regulile de la art. 60¹ - 63 (mediere procesuală). Dar în cazul analizat de noi este vorba de o cerere distinctă de existența unui litigiu judiciar (survenită așadar în urma unei medieri extraprocesuale).

Procedura de soluționare a cererii Continue reading →

Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1080/2013 pentru modificarea si completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 684 din 7 noiembrie 2013.

Un material amplu despre justitie si mediere. Va invitam sa-l urmariti.

httpv://www.youtube.com/watch?v=m2T1AHccpDs&feature=youtu.be

Conducerea Senatului a discutat luni, 4 noiembrie 2013, la solicitarea presedintelui Senatului, despre posibilitatea organizarii unei sedinte de plen având ca tema principala justitia. Ma bucura decizia colegilor senatori, pentru ca, iata, exista teme mai importante decât “colectia toamna-iarna pentru deputati” sau ultimele trenduri în materie de coafuri.

Si daca tot ne propunem sa fim pragmatici si în Camera Deputatilor, le propun colegilor mei sa solicitam si noi o dezbatere similara cu cea de la Senat.

Desi se fac progrese vizibile, sistemul judiciar din România se confrunta înca cu destul de multe probleme si o discutie care sa se fie dedicata exclusiv justitiei nu poate fi decât constructiva.

Iar subiectul justitie si reforma sistemului juridic ma provoaca sa va spun câteva cuvinte despre o propunere legislativa pe care am depus-o recent. Aceasta vizeaza modificarea Ordonantei de urgenta nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civila. Daca ne raportam la acest moment, OUG nr. 51/2008  prevede posibilitatea partii de a beneficia de asistenta extrajudiciara prin avocat, însa nu prevede în mod expres si posibilitatea partii de a beneficia de asistenta prin avocat si în cadrul procedurii de mediere, în situatia în care procedura are loc anterior declansarii unui litigiu în instanta.

Situatia descurajeaza partile sa intre în procedura de mediere datorita faptului ca în aceasta ipoteza, partea ar trebui sa plateasca atât onorariul mediatorului, cât si al avocatului, iar acestea sunt costuri pe care probabil partea nu si le va permite.

Pentru a evita astfel de situatii e clar nevoie de instituirea posibilitatii partii de a beneficia de ajutor public extrajudiciar constând în asistenta prin avocat si în faza de mediere. Avantajul unei astfel de modificari va fi resimtit atât în rândul justitiabililor, cât si al instantelor de judecata si al avocatilor care ofera asistenta extrajudiciara. Continue reading →

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la “Gala Mediatorilor 2013″, că le doreşte participanţilor la eveniment să le reuşească medierile mai bine decât i s-a întâmplat lui, menţionând că trebuie să recunoască faptul că lui nu i-au “reuşit grozav”.

Şeful statului a participat la “Gala Mediatorilor 2013″, eveniment organizat de Consiliul de Mediere, unde a primit şi un premiu, el spunând că nu e convins că îl merită, dar că îl bucură, “ca simbolistică”.

“Eu recunosc că prin Constituţie sunt mediatorul constituţional în societatea românească, în relaţiile societăţii cu instituţiile, în relaţiile între instituţii. Dar trebuie să recunosc faptul că mie nu mi-a reuşit grozav. Iar dumneavoastră vă doresc din tot sufletul să vă reuşească medierile mai bine decât mi-a reuşit mie, pentru că, prin natura muncii dumneavoastră, dumneavoastră lucraţi foarte aproape de oameni, preşedintele lucrează cu instituţii, de multe ori, e mai dificil”, a spus Băsescu, în discursul rostit la eveniment.

Preşedintele Traian Băsescu a mai arătat că este esenţial ca, atunci când o mediere se încheie, ambele părţi să ştie perfect, să înţeleagă perfect lucrurile asupra cărora au convenit şi, adesea, astfel de înţelegeri sunt mai trainice decât hotărârile judecătoreşti, pentru că sunt făcute în deplină cunoştinţă de cauză.  Continue reading →

Mediul de afaceri constientizeaza ca, de foarte multe ori, viteza de reactie si un buget optimizat reprezinta reteta prin care te poti dezvolta.
Cate corporatii apeleaza la instanta ca factor optimizator al sincopelor aparute in interpretarea clauzelor contractuale, pentru clarificarea acestora?
Med-arb si arb-med au aparut ca proceduri alternative de solutionare a divergentelor si ca un raspuns la inertia sistemului clasic de justitie, inertie tradusa in timp consumat si lipsa de corespondent a solutiilor juridice in realitatea economica.
Cele doua proceduri reprezinta modalitati eficiente, mai rapide si mai putin costisitoare prin care partile care apeleaza isi solutioneaza disputele.
Ce reprezinta med-arb si arb-med?
Initial, procedurile se realizau prin apelarea la un singur expert care indeplinea rol dublu, atat de arbitru, cat si de mediator, partile interesate de aceasta procedura inserand in contractul dintre acestea clauza med-arb sau arb-med.
In procedura med-arb, partile care intelegeau sa apeleze la aceasta procedura acceptau ca, in prima etapa, sa inceapa procedura prin mediere, iar atunci cand mediatorul decidea, procedura imbraca forma arbitrajului, mediatorul comportandu-se ca un arbitru, evaluand cazul si pronuntand o hotarare.
In procedura arb-med, partile intelegeau sa intre in arbitraj, arbitrul ajungand la o solutie in urma probatoriului administrat de parti, solutia fiind sigilata; ulterior, partile parcurgeau procedura de mediere si, in cazul in care aceasta esua, acceptau automat solutia pronuntata in procedura de arbitraj.
Pentru ca cele doua proceduri sa se poate realiza trebuiau indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
– Expertul care indeplineste rolul de mediator sa aiba aceasta calificare.
– Mediatorul sa fie acceptat de parti si ca arbitru.

Ulterior, aceste proceduri mixte au capatat noi abordari, gratie avantajului lipsei de un formalism excesiv, realizandu-se in cadrul unei entitati care poate asigura, simultan sau consecutiv, serviciul de mediere, cat si cel de arbitraj.

Astfel, partile care decid sa-si gestioneze conflictul pe calea metodelor alternative mixte pot conveni sa abordeze procedura medierii apeland la un mediator, dupa care, in cazul unui esec al procedurii, folosesc serviciul de arbitraj prin alegerea unui arbitru sau unei comisii de arbitri in vederea obtinerii unei hotarari arbitrale.
Procedurile mixte se desfasoara in cadrul unei entitati care poate asigura cele doua servicii, dar partile pot opta si pentru alegerea unui mediator sau arbitru din cadrul a doua entitati distincte.

Organizatiile care pot asigura astfel de servicii sunt asociatii non–profit (O.N.G.) care au in cadrul lor organizate curti de arbitraj, dar si mediatori colaboratori, punand la dispozitia partilor interesate profesionisti din ambele categorii sau cu dubla calificare.
Cum poti accesa procedurile?
Corporatiile adauga in contractele incheiate o clauza de mediere/arbitraj/arb-med/med-arb prin care sunt prevazute cele doua proceduri sau pot sa-si manifeste vointa in sensul expus anterior fara a avea inserata in contracte clauza mai sus mentionata.
Avantajele procedurilor mixte sunt determinate de o reducere substantiala a timpului, tradusa in economie financiara tangibila, cat si printr-un control total asupra solutiei pe care inteleg sa o accepte.
Lipsa formalismului si flexibilitatea genereaza avantaje cu privire la locul desfasurarii procedurii, cat si la modalitatea de implementare a solutiei identificate.
Solutia pronuntata in arbitraj imbracand caracteristicile unei hotarari judecatoresti, se conformeaza dispozitiilor legale.

Mugur Mitroi
[email protected]
Presedinte S.T.A.R.S
Presedinte U.C.M.R.

Conceptul de ADR reprezinta raspunsul pietii la monopolul asigurat de instanta de judecata in solutionarea disputelor.
Societatea prin instrumentele de autoreglare incearca sa-si optimizeze fluxul informational aplicand la nivel macro principiul din fizica al vaselor comunicante.
Trebuie privit dintr-o alta perspectiva sistemul „dispute” relationat la sistemul social.
Astfel disputele se pot considera produse care la acest moment sunt „comercializate” de un singur „gestionar” si anume instanta de judecata.
Plecand de la premiza ca instanta de judecata reprezinta singurul instrument de gestionare al disputelor, iar conflictele reprezinta un produs care constituie piata, putem concluziona ca avem o politica monopolista bazata pe un singur „vanzator” – instanta de judecata si foarte multe „produse” cu preturi diferite – conflictul.
Politica monopolista atrage toate dezavantajele care la acest moment se traduc in realitatile sociale si anume neincredere, suspiciuni, calitate scazuta, lipsa de eficienta.
Cat timp piata conflictelor este gestionata pe aceste coordonate tensiunile sociale vor pastra dimensiunile cunoscute.
ADR s-a nascut ca raspuns la politica monopolista si constituie „concurenta” la singurul manager si anume instanta de judecata.
Sunt evidente avantajele pietii concurentiale, o prima consecinta fiind ieftinirea produsului urmata de o crestere a calitatii acestuia, beneficiarul direct, societatea, scapand de tensiunile sociale. Continue reading →

In ultima vreme observ in randul profesionistilor in mediere dorinta tot mai acuta ca acordul de mediere sa imbrace forma unui titlu executoriu.
Pentru a putea concluziona pe acest subiect doresc sa supun atentiei colegilor urmatoarele aspecte:
Titlul executoriu reprezinta expresia legii raportata la forta de coercitie a statului.
Pe intelesul mediatorilor nejuristi, titlul executoriu reprezinta garantia asigurata de stat pentru ducerea la indeplinire a unei obligatii impuse izvorate din raporturi litigioase dintre doua sau mai multe parti care, pentru solutionarea unei dispute, au solicitat interventia statului prin organismele sale specifice sau inteleg ca, pentru respectarea unei obligatii, sa ceara ajutorul institutiilor statului.
In aspectele enuntate anterior apare in mod constant statul si puterea acestuia in asigurarea caracterului coercitiv.
Titlul executoriu presupune o anumita modalitate specifica de intocmire a actului a carui executare se cere, cat si conditia ca acesta sa fie intocmit de un reprezentant al statului, magistrat, notar sau functionar al statului.
Astfel, pentru ca un inscris sa devina titlu executoriu, trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii obligatorii si anume: Continue reading →