Informare despre mediere pana la primul termen de judecata

Ședința de informare cu privire la avantajele medierii este obligatorie din 2012. La 1 august 2013 au intrat în vigoare dispoziții legale ce reglementează modul de desfășurare și sancțiunile în caz de neîndeplinire a cerinței de informarea obligatorie cu privire la mediere.

Am întocmit un scurt GHID PRIVIND PROCEDURA INFORMARII OBLIGATORII, PE INTELESUL TUTUROR.

Medierea devine obligatorie?

Nu, medierea rămâne facultativă.

Devine obligatorie doar procedura de informare cu privire la mediere, înainte de a fi judecat de instanță, și doar în anumite cazuri ne-penale expres prevăzute de lege (pentru celelalte cazuri, informarea cu privire la mediere rămâne facultativă, potrivit art.227 alin. 2C.proc.civ).

 Care sunt dispozițiile legale ce reglementează procedura de derulare și sancționare privind informarea obligatorie? Continue reading “Informare despre mediere pana la primul termen de judecata” »

Investirea in instanta a acordului de mediere sau autentificare notariala ?

Notarul si judecatorul sunt persoanele care in raport cu acordul de mediere reprezinta cele doua institutii care sunt obligate „să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz, putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor.” – art. 58(4) din legea nr. 192/2006.
Plecand de la textul de lege citat, putem spune ca, atat notarul, cat si instanta de judecata, in masura in care acordul de mediere este supus celor doua institutii spre autentificare sau pentru a se emite o hotarare judecatoreasca, trebuie sa asigure formele de publicitate necesare transcrierii acordului de mediere.
Acordul de mediere reprezinta intelegerea partilor si concretizeaza manifestarea de vointa a acestora in sensul stingerii unei dispute.
In situatiile special prevazute de lege, si anume atunci cand conflictul a fost stins prin transferarea unui bun imobil din patrimoniul unei parti in patrimoniul altei parti, acordul de mediere trebuie sa imbrace o forma speciala prevazuta de legea speciala care reglementeaza situatiile juridice de acest gen.
Dat fiind faptul ca procedura de mediere este informala, iar mediatorul este o persoana instruita in gestionarea conflictului fara sa aiba neaparat cunostinte juridice, acesta asigurand administrarea eficienta a disputei in vederea stingerii acesteia, rolul transpunerii intelegerii care a dus la stingerea conflictului intr-un act care sa produca efectele juridice scontate revine judecatorului sau notarului, tocmai in temeiul textului de lege invocat anterior.
Astfel, mediatorul trebuie sa inteleaga si sa administreze eficient instrumentele de gestionare a disputei, concentrandu-se pe modalitatile de stingere a conflictului, iar formularea termenilor din continutul acordului de mediere, termeni care reprezinta in totalitate vointa partilor implicate in conflict, cade in sarcina celor doua institutii mentionate anterior – instanta si notarul.
Pe cale de consecinta, acordul de mediere redactat in cadrul procedurii de mediere se poate modifica prin interventia notarului sau judecatorului, fara ca vointa partilor sa fie viciata, in sensul asigurarii formalismului necesar transcrierii inscrisului rezultat ca acord de mediere.
Cu alte cuvinte, Continue reading “Investirea in instanta a acordului de mediere sau autentificare notariala ?” »

Sedinta de informare privind medierea in cauzele penale

Din 2013, toti cei care vor sa inceapa un proces pot face acest lucru doar daca participa, in prealabil, la o sedinta de informare privind medierea. Noua procedura este impusa doar in anumite materii, stabilite de lege, cauzele penale fiind, pana de curand, una dintre acestea. Totusi, reglementarile au fost schimbate de mai multe ori, astfel ca, in materie penala, justitiabilii nu vor mai fi obligati sa se prezinte la un mediator inainte de proces.

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie in 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii. 

Obligativitatea sedintei de informare privind medierea este prevazuta de art. 601 din Legea nr. 115/2012, care stabileste toate cazurile in care trebuie urmata procedura prealabila instantei de judecata.

Astfel, potrivit art. 601, alin. (1) lit. g) din Legea nr. 115/2012, sedinta de informare privind medierea este obligatorie inclusiv in materie penala. Mai precis, este vorba despre acele infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu conditia ca victima sa isi exprime consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul. Continue reading “Sedinta de informare privind medierea in cauzele penale” »

Acordul de mediere între victimă-infractor poate determina încetarea procesului penal

. Astazi, dupa Legea 202, acordul de mediere este un impediment la promovarea procesului penal sau continuarea unui proces penal. Asadar pentru anumite infractiuni, considerate simple, care sunt urmarite de la plangerea prealabila, se poate incheia acord de mediere, care duce la incetarea procesului penal. Acum apare o reglementare noua pe procedura penala si anume pentru alte infractiuni decat cele urmarite de la plangerea prealabila sau impacare, care sunt sanctionabile de noul Cod penal pana in 7 ani inchisoare, procurorul, atunci cand constata ca nu exista interes public in promovarea actiunii penale, poate renunta la o urmarire penala. Printre conditiile de stabilire daca o urmarire are sau nu interes public, este si aceea de a stabili daca sunt depuse eforturi de catre inculpat de a indrepta lucrurile negative produse de fapta sa, care de regula se rezuma la plata prejudiciului.

Daca procurorul ajunge la concluzia ca renunta la urmarirea penala, stabileste un termen de 9 luni de zile, in care inculpatul trebuie sa indeplineasca obligatiile asumate prin acordul de mediere.
ART. 16 Noul cod penal: Continue reading “Acordul de mediere între victimă-infractor poate determina încetarea procesului penal” »

Ședința de informare este ca stagiatura avocaților

Devenită deja o uzanță în țările dezvoltate și în special în Statele Unite și Marea Britanie, medierea a devenit mai cunoscută în România abia în ultimii câțiva ani.  Evenimentul care a adus însă notorietate mediatorilor a fost introducerea, prin Noul Cod de Procedură Civilă, a obligativității ca părțile aflate în conflict să se prezinte în fața unui mediator  pentru o ședință de informare. Înfățișarea este obligatorie pentru o bună parte a spețelor de drept civil și ea trebuie să aibă loc înainte de începerea efectivă a procesului. Legea spune că lipsa documentului care atestă că reclamantul a fost la ședința de informare, aduce de la sine inadmisibilitatea cererii de judecată.

Cu toate acestea,  ședințele de informare constituie doar începutul, un soi de acțiune „pro bono“ pentru mediatorii începători.  Potențialul este cu mult mai mare, în condițiile în care, cel puțin în ceea ce privește activitățile și conflictele de natură economică, mediatorul își poate găsi locul într-o sumedenie de situații de la conflictele dintre client și bancă, până la procedurile de insolvență.

În cazul meu, toți cei care s-au prezentat la ședinta de informare obligatorie au mers mai departe, până la încheierea acordului de mediere și asta pentru că au înțeles exact avantajele pe care medierea le oferă: timp redus, costuri mai mici, confidențialitate și intimitate. Trebuie să recunosc că Continue reading “Ședința de informare este ca stagiatura avocaților” »

Infratiuni la care se poate aplica medierea

Infracțiuni mediabile și procedura medierii penale

Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala aduc noutati importante in ceea ce priveste infractiunile mediabile si procedurile de mediere penala.

Noua legislatie penala muta accentul de pe punibilitate excesiva si opresivitate, pe ideea de restaurare a faptuitorului, educare in scopul eliminarii comportamentului penal al acestuia si preintampinarii savarsirii de fapte cu caracter penal. De asemenea, participarea activa a victimei in solutionarea conflictului penal in ceea ce o priveste reparatia prejudiciului fizic si moral este mai complex reglementata in Noile Coduri.

Politicile restaurative aduse de noile reglementari includ medierea, ca solutie partiala pentru toate infractiunile, si solutie totala pentru unele infractiuni unde impacarea partilor ori retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala.

Medierea, ca solutie partiala pentru toate infractiunile, isi gaseste aplicarea in ceea ce priveste aspectele civile ale tuturor infractiunilor – repararea prejudiciilor cauzate persoanelor fizice ori juridice, element de o importanta foarte mare la individualizarea pedepsei de catre judecator. In astfel de infractiuni, intelegerea dintre faptuitor si victima cuprinsa in Acordul de Mediere va contine elemente legate de solutionarea pretentiilor civile ale victimei. Cu alte cuvinte, daca faptuitorul inca din faza de urmarire penala pana in faza judecatii depune diligentele pentru acoperirea prejudiciilor/pagubelor materiale suferite de victima, prin aceasta dovedeste si formeaza convingerea judecatorului ca regreta fapta si urmarile ei, si in functie si de alte elemente si circumstante ale cauzei, se va putea pronunta o pedeapsa mai mica. Pe langa acest avantaj al faptuitorului, victima va avea satisfactia acoperirii prejudiciului suferit intr-un timp scurt si intr-un mod concret. Continue reading “Infratiuni la care se poate aplica medierea” »

Medierea in noua legislatie penala

Odata cu intrarea în vigoare a noului Cod penal si Noului Cod de procedura penala, vor intra în vigoare dispozitii din Legea nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substantial institutia medierii penale.

Înteleg sa fac câteva observatii:

1. Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibila în latura penala pentru un numar restrâns de infractiuni (anume cele cu privire la care este necesara plângerea prealabila sau este posibila împacarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar în latura civila este posibila pentru orice infractiune dar numai cu privire la pretentiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dupa mine, medierea în latura penala nu este posibila (caci între victima si faptuitor nu poate avea loc vreo negociere si nu se poate încheia vreo întelegere cu privire la încadrarea juridica a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea în latura civila nu poate fi limitata doar la pretentiile civile.

2. Acordul de mediere penala este un impediment la declansarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împacarea înca din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.

3. În procesele penale, medierea este de doua feluri: civila si penala. Continue reading “Medierea in noua legislatie penala” »

Noutăți privind medierea in noua legislație penală

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și Noului Cod de procedură penală, vor intra în vigoare dispoziții din Legea nr. 255/2013 care modifică Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea și organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substanțial instituția medierii penale.

Înțeleg să fac câteva observații:

1. Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibilă în latura penală pentru un număr restrâns de infracțiuni (anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau este posibilă împăcarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar în latura civilă este posibilă pentru orice infracțiune dar numai cu privire la pretențiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dupa mine, medierea în latură penală nu este posibilă (căci între victimă și făptuitor nu poate avea loc vreo negociere și nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea în latură civilă nu poate fi limitată doar la pretențiile civile.

2. Acordul de mediere penală este un impediment la declanșarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împăcarea încă din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.

3. În procesele penale, mediere este de două feluri: civilă și penală.

a. Medierea civilă în procesul penal vizează doar acțiunea civilă și reprezintă în fapt o tranzacție intermediată de mediator care privește doar despăgubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci eventual va influența soluția pe fondul acțiunii penale. Se poate încheia un astfel de acord pentru orice fel de infracțiune. Continue reading “Noutăți privind medierea in noua legislație penală” »

Noua legislatie penala se aplica de la 1 februarie. Care sunt noutatile ?

De la inceputul lunii februarie, vor intra in vigoare noul Cod Penal si noul Cod de procedura penala. Printre cele mai importante schimbari introduse de noua legislatie in materie penala se numara sistemul de pedepse, modul de desfasurare a unui proces, dar si introducerea unor noi institutii. Aceste modificari vor afecta activitatea din mediul juridic si din domeniul asistentei sociale. In schimb, mediul de business ar putea percepe pozitiv noile reglementari din domeniul penal.

De la 1 februarie, intra in vigoare un nou Cod Penal, potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, si un nou Cod de procedura penala, conform Legii nr. 255/2013 de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala.
Avand in vedere faptul ca noile reglementari urmeaza sa intre in vigoare la 1 februarie 2014, de la inceputul lunii septembrie,, Ministerul Justitiei a pus la dispozitia publicului formele actualizate ale actelor normative care vizeaza domeniul dreptului penal, dupa cum urmeaza: Continue reading “Noua legislatie penala se aplica de la 1 februarie. Care sunt noutatile ?” »

Împăcarea părţilor

împăcarea părţilor – cauză care înlătură răspunderea penală în anumite cazuri prevăzute de lege; conform art. 132 C. pen. constă într-o înţelegere intervenită între persoana vătămată şi infractor în sensul stingerii conflictului născut din săvârşirea infracţiunii şi renunţării la punerea în mişcare a acţiunii penale sau la continuarea procesului penal în cazul în care acesta a început. Prin împăcare se stinge totodată şi acţiunea civilă. Se caracterizează prin faptul că este personală, necondiţionată, totală şi definitivă şi trebuie să intervină până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă. Dacă în cauză sunt persoane lipsite de capacitate de exerciţiu, împăcarea se face numai de reprezentanţii legali ai acestora, iar persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă se pot împăca, însă cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege. împăcarea produce efecte, chiar dacă acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu (art. 132 C. pen.).

Cea mai cunoscuta si mai eficienta forma de impacare a partilor este impacarea partilor la mediator.

Sursa:http://legeaz.net/dictionar-juridic/impacarea-partilor

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Mediator Petru Mustateanu – Bucuresti 2014