Obligatia de informare despre mediere in medierea penala

Prin Legea nr. 115/2002 se introdusese obligația ca victima unei infracțiuni urmăribile la plângere prealabilă să se informeze în mod obligatoriu cu privire la avantajele medierii aplicabile procesului penal – este vorba de situațiile la care se referă art. 601 lit. g), ce ar fi urmat să intre în vigoare la data de 9 ianuarie 2013. Termenul a fost prorogat o dată prin OUG nr. 90/2012 și apoi încă o dată prin OUG nr. 4/2013, iar în final, prin Legea nr. 255/2013, s-a optat pentru eliminarea acestei reglementări.

Așadar, în prezent, în materie penală nu există obligația pentru părţi de a participe la o şedinţă de informare privind avantajele medierii cu privire la conflictul concret, așa cum există în materiile ne-penale. Prin urmare, îndeplinirea procedurii de informare cu privire la avantajele medierii în materie penală pentru conflictul concret ivit între părți rămâne strict la latitudinea părților.

Și totuși, aspectele legate de medierea în cadrul procesului penal sunt aduse la cunoștința părților prin două proceduri distincte: Continue reading “Obligatia de informare despre mediere in medierea penala” »

Medierea in cauzele penale

Cu intrarea in vigoare a NCP SI NCPP si altor legi speciale, Romania a intrat in randul Europei pe linia justitiei restaurative astfel ca partea vatamata,prejudiciata(victima)cat si cel care a comis o infractiune pot sa ajunga la o intelegere,printr-un Acord de mediere.Noile coduri lasa partii vatamate mai multa miscare si actiune bipolara la un nivel central,iar puterea de decizie a acesteia este strans legata de interesul si nevoile personale.Cu noua legislatie penala  se incurajeaza posibilitatea  apelarii la Procedura Medierii astfel ca in art.78,81 al.1 si art.83 lit.g din NCP se mentioneaza ca suspectul, inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente au dreptul de a apela la mediator.

Totodata a stabilit exonerarea raspunderii penale a faptuitorului, in cazul cand persoana vatamata isi retrage plangerea penala depusa  sau se impaca cu autorul infractiunii, decizia acesteia fiind definitiva si irevocabila.

Prin lege s-a stabilit ca activitatea de  impacare a partilor,  sa poata fi efectuata si de o terta persoana autorizata,MEDIATORUL.Astfel , prin emiterea Legii 192 din 16 mai 2006,privind medierea si organizarea profesiei de mediator,modificata si republicata,s-a stabilit ca si MEDIATORUL impreuna cu partile pot  solutiona conflictul pe cale amiabila,in conditii de neutralitate,impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.Legiuitorul a dat importanta medierii ca o activitate speciala in normele juridice romanesti si astfel ca, in baza art 4 a stabilit ca,MEDIEREA ESTE O ACTIVITATE DE  INTERES PUBLIC.

Chiar daca in art. 67 alin. 2 se arata ca, nici persoana vatamata si nici faptuitorul nu pot fi constransi sa accepte procedura medierii in art.2 lit g a fost stabilit clar ca,persoanele fizice sau juridice,sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii,inclusiv ,daca este cazul,dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente,in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor  si in materia penala. In art 6 se mentioneaza ca, organele judiciare si arbitrale precum si alte  autoritati cu atributii jurisdictionale vor informa partile asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii si le vor indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.

Depinde de organele judiciare,arbitrale si juridictionale , cat de repede vor dori sa aplicam in practica de zi cu zi, acest act normativ modern, european.

Trebuie precizat ca in legea medierii  s-a stabilit ca fiecare parte sa aiba dreptul la un avocat si daca este cazul,la serviciile unui interpret.

In procesul- verbal ce se va intocmi la terminarea sedintei de mediere, mediatorul va mentiona daca partile au beneficiat de asistenta juridica a unui avocat, interpret sau au renuntat expres la acestea.

In cazul minorilor este necesara prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei responsabile civilmente, a autoritatii tutelare cand este cazul, a avocatului.

Mentionez ca,lipsa din procesul-verbal incheiat de mediatorul autorizat, a acestor precizari din lege privind asigurarea asistentei juridice duce la nulitatea actului intocmit.

Cu intrarea in vigoare a Noului cod penal actual s-a prevazut  expres ca cercetarea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazul urmatoarelor infractiunii si care pot parcurge PROCEDURA INFORMARII  PRIVIND AVANTAJELE MEDIERII, DAR SI A MEDIERII: Continue reading “Medierea in cauzele penale” »

Noutăţi despre la medierea în materie penală

Medierea este procedura cea mai modernă şi avantajoasă de rezolvare a conflictelor, prin comparaţie cu procesul clasic, într-o instanţă de judecată. Alegând procedura medierii, oamenii pot evita un proces în instanţă , care poate fi consumator de timp şi resurse financiare importante. Persoanele care aleg să-şi soluţioneze prin mediere probelemele, beneficiază de confidenţialitate, de un cadru privat, informal, şi fac economii semnificative, evită stresul emoţional, îşi pot menţine, salva şi chiar îmbunătăţi relaţiile.

Prin mediere pot fi soluţionate conflicte/litigii civile, de familie, comerciale, penale, de muncă, asigurări etc. divorţ, partaj, succesiune, pensie de întreţinere minor, plan parental

Grăniţuire, partaj sussesoral, recuperare creanţe, malpraxis, sunt doar câteva dintre litigiile cu care oamenii pot veni în procedura medierii, la mediator şi cu care nu trebuie să meargă neapărat în instanţă.

De la data de 1 februarie 2014 două noi coduri au intrat în vigoare, respectiv Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală.

În legislaţia nou intrată în vigoare, printre serioasele modificări ţi noutăţi, se regăsesc şi o serie de reglementări cu referire la medierea cauzelor penale.  Continue reading “Noutăţi despre la medierea în materie penală” »

Efectele medierii penale

Intrarea în vigoare a noilor coduri penale aliniaza România în rândul statelor occidentale, acolo unde viziunea asupra infractiunilor “minore” capata noi întelesuri, în sensul realizarii justitiei restaurative, dând posibilitatea atât victimei cât si infractorului sa ajunga la o întelegere, cu respectarea anumitor conditii legale.

În acest fel, actul înfaptuirii justitiei, lasa victimei mai mult loc de miscare si actiune bipolara, asezându-o la un nivel central, iar puterea de decizie a acesteia fiind strâns legata de interesul si nevoile imediate.

Medierea da N.U.P. la 37 de infractiuni

Noile coduri penale încurajeaza si prevad posibilitatea apelarii la Institutia Medierii, în vederea stingerii conflictului, iar existenta Acordului de Mediere poate reprezenta o solutie partiala sau totala, functie de infractiunea savârsita. Astfel, un numar de 30 infractiuni prevazute de Noul Cod Penal si alte 7 infractiuni prevazute de legile speciale, pot fi solutionate cu succes apelând la un mediator. Aceste infractiuni sunt conditionate pentru începerea urmaririi lor, de existenta în prealabil a cererii formulate de victima si/sau prevad posibilitatea împacarii victimei cu faptuitorul, caz în care se înlatura caracterul penal al faptei. Infractiunile cele mai des întâlnite din aceasta categorie sunt lovirea si alte violente, vatamarea corporala, violarea de domiciliu, violul si seductia, furtul la plângere prealabila, abandonul de familie, purtarea abuziva, distrugerea în forma simpla, calomnia, amenintarea, s.a.m.d.
Pentru aceste tipuri de infractiuni, Institutia Medierii poate constitui o solutie integrala, în sensul ca da posibilitatea victimei si infractorului de a negocia si transa ei însisi, în totalitate, toate aspectele directe si colaterale ale faptei, fara a implica organele de cercetare penala sau organele judecatoresti sau, daca acestea au fost sesizate, existenta unei întelegeri obtinute prin mediere, determina în mod automat retragerea si neimplicarea lor, în orice faza de desfasurare s-ar afla, inclusiv în faza procesului de judecata, pâna la pronuntarea sentintei.

Acordul de Mediere – circumstanta atenuanta prin reducerea pedepsei cu 1/3 Continue reading “Efectele medierii penale” »

Infracțiunile pentru care se poate aplica procedura medierii conform Noului Cod Penal

Medierea în lumina Noului Cod Penal

Lovirea sau alte violențe (art.193);
Vătămarea corporală din culpă (art.196);

Violența  în familie (art. 199);
Amenințarea (art.206);
Hărțiurea (art.208);
Violul (art.218 alin.(1) si alin.(2));
Agresiunea sexuală (art.219);
Hărțuire sexuală (art.223);
Violarea de domiciliu (art.224);
Violarea sediului profesional (art.225);
Violarea vieții private (art.226);
Divulgarea secretului profesional (art.227);
Pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă (art.231);

Abuzul de încredere (art. 238);

Abuzul de încredere în fraudarea creditorilor (art.239);

Bancruta simplă (art 240); Continue reading “Infracțiunile pentru care se poate aplica procedura medierii conform Noului Cod Penal” »

Reguli generale de comportament în fata judecatorului

Ţine minte: Fii pregătit
Am întâlnit multe situații în care avocații erau luați prin surprindere de strigarea dosarului. Erau stânjeniți, se scuzau că nu se așteptau ca dosarul să fie luat atât de repede și cereau un răgaz pentru a avea o ultimă discuție cu clientul. Care abia venise sau urma să vină. Încă nu aveau ce spune în dosar.

Evoluția unei ședințe de judecată este imprevizibilă. Chiar dacă ea este temeinic planificată, oricând pot surveni modificări. Dacă ai un dosar care nu este printre primele la ordine nu înseamnă că poți să fi complet relaxat și dezinteresat de derularea ședinței. Oricând lucrurile se pot precipita, iar dosarul tău să fie strigat. În general, un avocat trebuie să fie gata tot timpul pentru a răspunde. Stabilirea strategiei în dosar nu trebuie lăsată pentru ultimul moment, sub justificarea că întrucât dosarul fiind la coada listei de ședință există timp pentru asta. Judecătorul nu are timp și tocmai de aceea pe acesta ți-l va oferi cel mai greu. Dosarul tău e doar unul dintre multele pe care judecătorul le-a studiat pentru ședință și dacă în condițiile astea el îl cunoaște iar tu nu, impresia este dezastruoasă. Nu uita că tu ești cel plătit pentru acel dosar, nu judecătorul.

Ţine minte: Judecătorul te urmăreşte permanent
Podiumul pe care se află judecătorul îi oferă acestuia o excelentă perspectivă asupra întregii săli de judecată. Niciodată judecătorul, sau cel puțin unul dintre judecătorii completului colegial, nu este atât de adâncit în altă activitate încât să nu exercite un control deplin asupra vederii sale periferice. Judecătorii au tendința de a lua drept semn de sfidare personală orice nesocotire a ordinii și solemnității ședinței de judecată. Dacă ai de așteptat până îți vine rândul, nu este recomandat să folosești sala de judecată pe post de sală de lectură și să citești ziarele. O poți face desigur pe suporturi electronice, pentru că nu te obligă nimeni să stai cu privirea pironită într-un punct, însă niciodată nu intra cu ziare tipărite în sala de judecată dacă ai de gând să le citești. Judecătorul observă grimasele, semnele ironice de dezaprobare și aude șușoteala prelungită. Mestecatul gumei de mestecat în sala de judecată, vorbitul la telefon sau numai țârâitul acestuia sunt semne de lipsă de respect în primul rând față de judecătorul din fața ta și apoi în mod abstract pentru actul de judecată. Nu există loc în sala de judecată care să te ascundă privirii sau observației judecătorului.

Controlează-ţi emoţiile Continue reading “Reguli generale de comportament în fata judecatorului” »

Infracțiuni mediabile in medierea penala

Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala aduc noutati importante in ceea ce priveste infractiunile mediabile si procedurile de mediere penala.

Noua legislatie penala muta accentul de pe punibilitate excesiva si opresivitate, pe ideea de restaurare a faptuitorului, educare in scopul eliminarii comportamentului penal al acestuia si preintampinarii savarsirii de fapte cu caracter penal. De asemenea, participarea activa a victimei in solutionarea conflictului penal in ceea ce o priveste reparatia prejudiciului fizic si moral este mai complex reglementata in Noile Coduri.

Politicile restaurative aduse de noile reglementari includ medierea, ca solutie partiala pentru toate infractiunile, si solutie totala pentru unele infractiuni unde impacarea partilor ori retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala.

Medierea, ca solutie partiala pentru toate infractiunile, isi gaseste aplicarea in ceea ce priveste aspectele civile ale tuturor infractiunilor – repararea prejudiciilor cauzate persoanelor fizice ori juridice, element de o importanta foarte mare la individualizarea pedepsei de catre judecator. In astfel de infractiuni, intelegerea dintre faptuitor si victima cuprinsa in Acordul de Mediere va contine elemente legate de solutionarea pretentiilor civile ale victimei. Cu alte cuvinte, daca faptuitorul inca din faza de urmarire penala pana in faza judecatii depune diligentele pentru acoperirea prejudiciilor/pagubelor materiale suferite de victima, prin aceasta dovedeste si formeaza convingerea judecatorului ca regreta fapta si urmarile ei, si in functie si de alte elemente si circumstante ale cauzei, se va putea pronunta o pedeapsa mai mica. Pe langa acest avantaj al faptuitorului, victima va avea satisfactia acoperirii prejudiciului suferit intr-un timp scurt si intr-un mod concret. Continue reading “Infracțiuni mediabile in medierea penala” »

Cum se aplică medierea în procesul penal, potrivit noilor coduri

Pe durata medierii, suspendarea procesului penal este facultativă, iar durata este de maximum 3 luni
   Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și a Noului Cod de procedură penală, au intrat în vigoare şi dispoziții din Legea nr. 255/2013 care modifică Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea și organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substanțial instituția medierii penale. Judecătorul Ionel-Iulian Păun, delegat la Biroul de Informare și Relații Publice de la Judecătoria Focșani, ne-a pus la dispoziție principalele schimbări în ceea ce privește medierea, în cursul unui proces penal.

Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibilă în două situații. Prima, în latura penală, pentru un număr restrâns de infracțiuni, cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau este posibilă împăcarea. La art. 67, alin.1, din Legea 192/2006, se arată că ”dispoziţiile din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi în cauzele penale care privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală”. Pe latura civilă, medierea este posibilă pentru orice infracțiune, dar numai cu privire la pretențiile civile.
Medierea în latură penală, în situaţiile în care plângerea prealabilă sau împăcarea părţilor nu sunt posibile, nu este acceptată, căci între victimă și făptuitor nu poate avea loc vreo negociere și nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia.
Acordul de mediere penală este un impediment la declanșarea/ continuarea procesului penal, alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împăcarea, încă din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării.
În procesele penale, medierea este de două feluri: Continue reading “Cum se aplică medierea în procesul penal, potrivit noilor coduri” »

Medierea faptelor de natura penala

Este bine să ştiţi că înainte de a începe prima audiere în faţa organelor judiciare, părţilor şi subiecţilor procesuali principali trebuie să li se comunice că au dreptul la un mediator.

Victima şi infractorul pot încheia înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penală). Medierea oferă infractorului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere asupra acţiunii sau inacţiunii ce i se reproşeaza, capacitatea de a conştientiza gravitatea acţiunii sale negative, raul produs victimei şi, implicit, şansa de a-l repara. Acordul încheiat între părţi pe latura civilă a procesului penal va conduce la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor, iar în latura penală a procesului va constitui un element cajudecătorul să dispună renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ori să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime şi chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Cum funcţionează Medierea Penală?

1. În faza de urmărire penală – încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă va împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea părţilor – art.159 NCP).

Acordul de mediere poate constitui un element important pentru ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord (art. 318 alin. 1 și alin.2 NCPP).

Dacă obligațiile asumate de părți prin acordul de mediere nu vor fi îndeplinite, procurorul poate aplica sancţiunea revocării măsurii dispuse, respectiv cea referitoare la renunţarea la urmarirea penală (art. 318 alin. 3 și alin.4 NCPP).

2. In faza de judecată – inculpatul va fi achitat și se va lua act de acordul de mediere încheiat de părţi care poate fi pus astfel în executare.

Acordul de mediere va fi supus consfinţirii de către instanţa de judecată competentă sau autentificării de către notar.

Pentru celelalte infracţiuni (la care nu este posibilă împăcarea părţilor), procesul penal continuă sub aspectul laturii penale, acordul de mediere soluţionează doar latura civilă a cauzei.

Dacă părţile aleg medierea, suspendarea procesului este facultativă iar în cazul în care este admisă nu poate depăşi 3 luni.

Medierea penală reprezintă o formă prin care se realizează justiţia restaurativă şi se bazează în principal pe dialogul dintre victimă şi infractor. Părţile nu pot fi constrânse să apeleze la mediere, nu sunt obligate să parcurgă procedura informării şi nu vor fi supuse vreunei sancţiuni în cazul în care nu doresc să apeleze la această procedură. Medierea penală devine posibilă în cazul infracțiunilor pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală (art. 67 alin.2 NCPP).

În cauzele penale medierea trebuie să se desfăşoare astfel încât să fie garantat dreptul fiecarei părţi la asistenţă juridică şi, dacă este cazul, la serviciile unui interpret. Procesul-verbal întocmit prin care se închide procedura medierii trebuie să precizeze dacă părţile au beneficiat de asistenţa unui avocat şi de serviciile unui interpret ori, dupa caz, să menţioneze faptul că au renunţat expres la acestea

Cauze admisibile medierii penale : Continue reading “Medierea faptelor de natura penala” »

Ce se intampla daca nu ma prezint la mediere cand sunt invitat ?

In continuarea analizei noastre din articolului precedent privind modificarile aduse Legii 192/2006 privind medierea prin Legea 115/2012, vom prezenta sanctiunile care intervin in cazul incalcarii obligatiei de a parcurge etapa obligatorie a informarii privind avantajele medierii. O imagine completa asupra viziunii legiuitorului roman in legatura cu acest subiect implica insa nu numai analiza dispozitiilor Legii 192/2006, conform ultimei modificari legislative, dar si a dispozitiilor din Noului Cod de procedura civila.

Legea 192/2006 privind medierea. Sanctiunea priveste insasi obligatia reglementata de legiuitor sau doar o ipoteza?

Astfel cum aratam in articolul precedent, obligatia impusa de legiuitor prin Legea 192/2006 privind medierea, modificata prin Legea 115/2012, priveste parcurgerea sedintei de informare cu privire la avantajele medierii, in anumite materii expres stabilite care pot face obiectul medierii. Precizam astazi ca sanctiunea incalcarii dispozitiilor legale anterior mentionate se regaseste in Noul Cod de procedura civila care stabileste ca instanta de judecata poate sanctiona cu amenda refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatia in care a acceptat, potrivit legii.

Doua sunt observatiile ce se impun din analiza celor doua texte de lege. In primul rand, ceea ce legiuitorul a inteles sa sanctioneze nu este nerespectarea obligatiei legale de a parcurge sedinta de informare, ci sanctiunea are in vedere numai o anumita ipoteza, si anume refuzul de a te prezenta la sedinta de informare daca ai acceptat, sanctiune ce se grefeaza pe o prezumtie de rea-credinta a partii. Cu alte cuvinte, ceea ce legiuitorul a sanctionat nu este nerespectarea obligatiei in sine, ci doar incalcarea unei ipoteze. In al doilea rand, fara a nega caracterul de sanctiune procedurala a amenzii, aceasta sanctiune apare ca fiind o sanctiune complementara si nu o sanctiune in sine, aplicarea sa fiind oricum lasata la aprecierea instantei de judecata.

Concluzionam astfel ca, desi legiuitorul a consacrat in termeni imperativi obligatia de a parcurge sedinta prealabila de informare, nu in acelasi fel a inteles sa procedeze in privinta modalitatii de sanctionare, obligatiei legale impuse necorespunzandu-i in aceeasi termeni imperativi o sanctiune generala care sa priveasca nerespectarea sa.

Noul Cod de procedura civila. Care este viziunea legiuitorului? Continue reading “Ce se intampla daca nu ma prezint la mediere cand sunt invitat ?” »