Birou Mediator Bucuresti

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis ieri ca obligativitatea participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces, este neconstitutionala, conform unui comunicat de presa al Curtii. Avocatul si mediatorul Mugur Mitroi ne-a detaliat care vor fi consecintele acestei decizii, atat pentru partile implicate in procese, cat si pentru mediatori.

CCR a admis, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 2 alin. (1) si (12) din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator sunt neconstitutionale, conform unui comunicat de presa publicat, pe 7 mai, pe site-ul Curtii.

In art 2, alin. (1) din Legea nr.192/2006 se scrie ca, daca legea nu prevede altfel, persoanele fizice sau persoanele juridice sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente. In plus, ele trebuie sa participe la aceasta sedinta, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.

“Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 601 alin. (1) lit. a) -f)”, se precizeaza in art. 2 alin (12) din Legea nr.192/2006.

Atentie! Serviciile privind sedinta de informare in mediere care au fost declarate neconstitutionale erau gratuite, se mentioneaza in Legea nr.192/2006. Mai exact, pentru aceste servicii nu se puteau percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar fi putut solicita.

Decizia CCR, pronuntata pe 7 mai, se va aplica si va produce efecte, incepand cu data publicarii ei in Monitorul Oficial.

“Cauzele se vor supune normelor procedurale in vigoare la acel moment. Se va solicita certificat de informare/proces-verbal, dar fara ca instanta sa mai poata sanctiona nerespectarea procedurii de informare cu inadmisibilitatea actiunii”, a spus pentru AvocatNet.ro avocatul si mediatorul Mugur Mitroi, fondator FMMM Romania si presedintele asociatiei STARS (Social Training and Antreprenorial Research Society).

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie incepand cu 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii. In plus, sedinta de informare privind medierea poate fi realizata si de notari, avocati etc, incepand din 1 iulie 2013, desi, documentele eliberate de ei, care dovedesc participarea la sedinta, au starnit mai multe controverse.

Pentru justitiabil, creste confuzia pe aspectele procedurale

Pentru justitiabil, presedintele STARS a subliniat ca, pe termen scurt, renuntarea la sanctiunea inadmisibilitatii actiunii, in cazul in care nu face dovada informarii prealabile, duce la o crestere a confuziei pe aspecte procedurale, confuzie care poate prejudicia partea/partile interesate prin generarea de termene pentru cauzele supuse instantelor de judecata in vederea lamuririi pe tema informarii prealabile.

“Dat fiind faptul ca modificarile legislative declarate neconstitutionale au afectat relativ putine cauze (n.red. – pana in momentul in care au fost declarate neconstitutionale), efectele deciziei CCR se vor face simtite doar pe incidente procedurale care se nasc in timpul judecarii cauzelor pentru care informarea era reglementata ca obligatorie”, a adaugat Mugur Mitroi.

In ceea ce priveste procesele care au inceput inainte de intrarea in vigoare a deciziei CCR, dar sedinta de informare asupra avatajelor medierii este programata dupa intrarea in vigoare, conform mediatorul citat, trebuie evidentiate urmatoarele doua situatii: Continue reading →

“Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate prevede revenirea legislatiei la un moment anterior, inlaturand o masura binevenita de informare a justitiabililor cu privire la avantajele pe care le pot avea daca isi solutioneaza disputele prin mediere.
Desi am atins un maxim istoric de 3,3 milioane de procese aflate pe rolul instantelor, se pare ca reducerea numarului acestora nu constituie o prioritate.
Desi pe piata conflictelor(calea litigioasa) se invart anual sume in jurul cifrei de 1 miliard de euro, care impovareaza bugetul de stat si afecteaza bugetele contribuabilior, nu se cauta cai benefice pentru cei interesati sa-si solutioneze disputele intr-un termen cat mai scurt, cu costuri cat mai mici, in conditii de confidentialitate si mentinere a relatiilor.
Aceasta decizie a CCR va duce la ramanerea medierii, pentru o perioada de timp, fara o sustinere pe partea de promovare din partea institutiilor statului, disparand instrumentul legislativ menit sa impulsioneze apelarea la mediere, instrument mentionat si la Bruxelles ca un exemplu demn de urmat in domeniul medierii in Europa.
Cu toate acestea statul roman la sfarsitul anului viitor va trebui sa faca dovada implementarii unor instrumente de natura a stimula recurgerea la mediere in acord cu directivele europene. Continue reading →

Încă de la adoptarea legii 192∕2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator în societatea noastră s-au iscat numeroase controverse cu privire la oportunitatea acestei noi instituții propuse. Iată că, pe data de 7 mai, controversa a fost tranșată, lovind practic în baza juridică pe care se fundamentează această profesie. Curtea Constituțională a României a decis, cu unanimitate de voturi, că prevederile articolului  2 alin.(1) si (1) indice 2 din Legea 192∕2006   sunt neconstituționale.

Pentru cine nu cunoaște,  medierea este un procedeu folosit pentru a preîntâmpina un litigiu, pentru a stinge un litigiu sau, chiar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești sau în situația existenței unui alt titlu executoriu, pentru a conveni asupra modalității de executare a obligației cuprinsă în acesta, deci inclusiv în faza executării silite conform art. 2.267 NCC, alin. (1).

Concret : Continue reading →

ASCULTAREA EMPATICĂ – TEHNICĂ ESENȚIALĂ ÎN MEDIERE

Pe langa solutiile din dosarele penale, unii dintre judecatori incearca, acolo unde este posibil, sa explice ca, indiferent de locul unde se afla, fiecare are datoria sa respecte legile si drepturile celor din jur. Si, dincolo de sustinerile detinutilor care vor in libertate, judecatorii au nevoie de mai multe dovezi de indreptare. Pe langa actele medicale si rapoartele date de penitenciare, in instanta sunt “judecate” si atitudinea condamnatilor, precum si dovezile de indreptare. “Ai o problema mare, de fond. Adica te duci sa ii dai unuia o gaura in teasta, pricepi? Nu e suficient ca ai spalat trei strachini si ai curatat doi cartofi”, i-a spus un judecator focsanean unui condamnat recalcitrant, care dorea in libertate.

Motto: “Daca oamenii sunt buni doar pentru ca se tem de o pedeapsa si spera intr-o rasplata, atunci suntem, intr-adevar, o adunatura jalnica.” (Albert Einstein)

Instanta nu doar condamna sau mentine condamnari, ci si da lectii de viata detinutilor care isi platesc pacatele in penitenciar. Cel putin unii dintre judecatorii vranceni merg pe aceasta varianta, chiar daca nu de putine ori “auditoriul” nu este interesat de morala, ci vrea doar o pedeapsa mai blanda sau chiar liberarea din penitenciar.

Este drept ca, in fata dovezilor de indreptare depuse la dosare, judecatorii libereaza detinutii inainte de termen, fara a avea nici o garantie cum se vor comporta acestia in libertate. Mai ales in cazul celor condamnati pentru infractiuni ca omor, viol sau tentative la aceste infractiuni. Ca si o ultima incercare de a-i face pe detinuti sa constientizeze ce risca in caz de recidiva, unii magistrati apeleaza la adevarate lectii de morala in public, in cadrul sedintelor de judecata.

“De unde stim noi ca peste o saptamana, o luna, un an, nu ii iei viata cuiva? Pai ce hotarare am dat noi? Continue reading →

Textul de lege:

Art. VII

1.Articolul III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 21 decembrie 2012, se modifica si va avea urmatorul cuprins: Continue reading →

CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Articolul 1
(1)Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.
(2)Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
Articolul 2
(1)Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.
(11)Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei prevazute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
(12)Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 601 alin. (1) lit. a)-f).
(13)Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris.
(14)Serviciile prestate conform dispozitiilor alin. (1) si (11) sunt gratuite, neputandu-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.
(2)Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor, in cazul in care consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectarii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si agentii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute de legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor.
(3)Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege.
(4)Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege.
(5)In orice conventie ce priveste drepturi asupra carora partile pot dispune, acestea pot introduce o clauza de mediere, a carei validitate este independenta de validitatea contractului din care face parte.
Articolul 3
Activitatea de mediere se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, culoare, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala.
Articolul 4
(1)Medierea reprezinta o activitate de interes public.
(2)In exercitarea atributiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie in privinta continutului intelegerii la care vor ajunge partile, dar le poate indruma sa verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59.
Articolul 5
(1)Medierea poate avea loc intre doua sau mai multe parti.
(2)Partile au dreptul sa isi aleaga in mod liber mediatorul.
(3)Medierea se poate realiza de catre unul sau mai multi mediatori.
Articolul 6
Organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale informeaza partile asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.

CAPITOLUL II: Profesia de mediator
SECTIUNEA 1: Dobandirea, suspendarea si incetarea calitatii de mediator
Articolul 7
Poate deveni mediator persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: Continue reading →

În viaţa noastră apar uneori atâtea probleme şi dezacorduri, încât lucurile par scăpate de sub control. Aceste conflicte pot avea loc cu privire la lucruri extrem de importante penru noi, şi chiar cu persoane apropiate.

Partenerii au probleme privind încetarea unei relaţii, pot fi probleme cu privire la culegere unei moşteniri, conflicte între foştii soţi cu privire la programul de relaţii personale cu minorii, conflicte cu vecinii, în afaceri, cu angajatorul, conflicte penale etc. Uneori ezităm să ne rezolvăm conflictele, iar tensiunea escaladează. Ezităm să vorbim despre nevoile noastre, pentru a ne proteja relaţiile.

Conflictul este un lucru negativ, percepţia generală este aceasta, când vine vorba despre conflict. Mecanismele tradiţionale de rezolvare a conflictelor însă, care presupun câştig-pierdere, sunt riscante pentru relaţiile dintre oameni.

Medierea reprezintă un proces de luare a deciziilor în comun şi oferă un mod diferit de rezolvare a conflictelor. Conflictul, în procesul de mediere, poate fi perceput mai degrabă ca o oportunitate decât ca o problemă. Modul în care operează procesul de mediere conduce la un rezultat de tip win-win.Astfel, risurile şi mizele emoţionale ale procesului de soluţionare a disputei devin mai uşor de gestionat.

Rolul mediatorului este de a ajuta participanţii în identificarea şi clarificarea problemelor comune, a nevoilor comune, intereselor individuale şi a nevoilor individuale.
Mediatorul ghidează părţile către soluţiile cele mai viabile, pe termen lung. Procesul de mediere oferă ceea ce instanţele judecătoreşti nu pot oferi: să înţeleagă sensul conflictului din viaţa părţilor angrenate în conflict. Medierea oferă, de asemenea, soluţii pragmatice pentru nevoile părţilor. După ce se ajunge la înţelegere, medierea permite părţilor să meargă mai departe, eliberate de povara conflictului, şi, în plus, deţinând instrumentele necesare pentru soluţionarea unor probleme viitoare.

Medierea este mai puţin costisitoare decât un litigiu. În procesul de mediere părţile sunt ghidate să îşi concentreze atenţia pe problemele cele mai importante pentru ele.

Participanţii în procesul de mediere beneficiază de confidenţialitate, ceea ce în litigii nu există.Participanţii pot încheia un contract de confidenţialitate, iar mediatorul este ţinut de confidenţialitate, prin etica profesională.

O sală de judecată este deschisă publicului, însă în mediere există un mediu privat şi care asigură secretul discuţiilor şi confortul părţilor.
În procesul de mediere există costuri rezonabile, cu mult sub cele necesare unui proces judiciar, viaţa privată a persoanelor este protejată, precum şi demnitatea lor.

Ce este un Mediator ?  Continue reading →

Neutralitatea este un concept extrem de nuantat. Ea nu vine in alb sau negru. Probabil ca nimeni nu este complet neutru. Cu totii avem preferinte, opinii, prejudecati, sisteme de valori diferite. Ne plac unii oameni mai mult decat altii, agreem unele comportamente mai mult decat altele.

Conceptul de neutralitate are radacini adanci, inca din perioada medievala, definit intr-un limbaj comun – “nici unul, nici celalalt” (ne uter-lat.).

O definitie a neutralitatii, ar putea fi: conduita unui tert fata de una sau mai multe parti, aflate intr-un conflict, prin care tertul se abtine de la orice actiune care ar putea afecta interesele partilor aflate in conflict.

Doua idei se desprind din conceptul de neutralitate: abtinerea si impartialitatea. Abtinerea se refera la obligatia tertului de a nu-si exprima opinia personala cu privire la drepturile si obligatiile partilor, de a nu acorda sfaturi, sugestii sau ajutor de orice natura vreunei parti, subiect al unui conflict. Impartialitatea se refera la egalitatea de tratament oferita tuturor partilor aflate intr-un conflict. Mediatorul creaza un canal de comunicare intre parti, iar impartialitatea permite ca acest canal sa ramana cat mai liber cu putinta. Provocarile cu care se confrunta mediatorul in mentinerea impartialitatii sunt unice si difera de la un profesionist la altul.

Mediatorul nu este judecator sau arbitru, iar rolul lui nu este acela de a separa binele de rau. Unicul sau scop este de a permite partilor aflate in disputa sa ajunga la o intelegere potrivita cu nevoile si interesele lor. Chiar daca uneori cei aflati in conflict asteapta din partea mediatorului o validare a perceptiei lor de “adevar” din problema cu care se confrunta, nu acesta este rolul mediatorului si nici nu ar fi potrivit pentru un tert neutru sa judece. Continue reading →

Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui Citeste mai departe>>