Obligativitatea participarii la sedinta de informare privind medierea, neconstitutionala in unele situatii

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis ieri ca obligativitatea participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces, este neconstitutionala, conform unui comunicat de presa al Curtii. Avocatul si mediatorul Mugur Mitroi ne-a detaliat care vor fi consecintele acestei decizii, atat pentru partile implicate in procese, cat si pentru mediatori.

CCR a admis, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 2 alin. (1) si (12) din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator sunt neconstitutionale, conform unui comunicat de presa publicat, pe 7 mai, pe site-ul Curtii.

In art 2, alin. (1) din Legea nr.192/2006 se scrie ca, daca legea nu prevede altfel, persoanele fizice sau persoanele juridice sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente. In plus, ele trebuie sa participe la aceasta sedinta, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.

„Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 601 alin. (1) lit. a) -f)”, se precizeaza in art. 2 alin (12) din Legea nr.192/2006.

Atentie! Serviciile privind sedinta de informare in mediere care au fost declarate neconstitutionale erau gratuite, se mentioneaza in Legea nr.192/2006. Mai exact, pentru aceste servicii nu se puteau percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar fi putut solicita.

Decizia CCR, pronuntata pe 7 mai, se va aplica si va produce efecte, incepand cu data publicarii ei in Monitorul Oficial.

„Cauzele se vor supune normelor procedurale in vigoare la acel moment. Se va solicita certificat de informare/proces-verbal, dar fara ca instanta sa mai poata sanctiona nerespectarea procedurii de informare cu inadmisibilitatea actiunii”, a spus pentru AvocatNet.ro avocatul si mediatorul Mugur Mitroi, fondator FMMM Romania si presedintele asociatiei STARS (Social Training and Antreprenorial Research Society).

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie incepand cu 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii. In plus, sedinta de informare privind medierea poate fi realizata si de notari, avocati etc, incepand din 1 iulie 2013, desi, documentele eliberate de ei, care dovedesc participarea la sedinta, au starnit mai multe controverse.

Pentru justitiabil, creste confuzia pe aspectele procedurale

Pentru justitiabil, presedintele STARS a subliniat ca, pe termen scurt, renuntarea la sanctiunea inadmisibilitatii actiunii, in cazul in care nu face dovada informarii prealabile, duce la o crestere a confuziei pe aspecte procedurale, confuzie care poate prejudicia partea/partile interesate prin generarea de termene pentru cauzele supuse instantelor de judecata in vederea lamuririi pe tema informarii prealabile.

„Dat fiind faptul ca modificarile legislative declarate neconstitutionale au afectat relativ putine cauze (n.red. – pana in momentul in care au fost declarate neconstitutionale), efectele deciziei CCR se vor face simtite doar pe incidente procedurale care se nasc in timpul judecarii cauzelor pentru care informarea era reglementata ca obligatorie”, a adaugat Mugur Mitroi.

In ceea ce priveste procesele care au inceput inainte de intrarea in vigoare a deciziei CCR, dar sedinta de informare asupra avatajelor medierii este programata dupa intrarea in vigoare, conform mediatorul citat, trebuie evidentiate urmatoarele doua situatii: Continue reading “Obligativitatea participarii la sedinta de informare privind medierea, neconstitutionala in unele situatii” »

Romania, in dezacord cu politicile europene in domeniul medierii

“Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate prevede revenirea legislatiei la un moment anterior, inlaturand o masura binevenita de informare a justitiabililor cu privire la avantajele pe care le pot avea daca isi solutioneaza disputele prin mediere.
Desi am atins un maxim istoric de 3,3 milioane de procese aflate pe rolul instantelor, se pare ca reducerea numarului acestora nu constituie o prioritate.
Desi pe piata conflictelor(calea litigioasa) se invart anual sume in jurul cifrei de 1 miliard de euro, care impovareaza bugetul de stat si afecteaza bugetele contribuabilior, nu se cauta cai benefice pentru cei interesati sa-si solutioneze disputele intr-un termen cat mai scurt, cu costuri cat mai mici, in conditii de confidentialitate si mentinere a relatiilor.
Aceasta decizie a CCR va duce la ramanerea medierii, pentru o perioada de timp, fara o sustinere pe partea de promovare din partea institutiilor statului, disparand instrumentul legislativ menit sa impulsioneze apelarea la mediere, instrument mentionat si la Bruxelles ca un exemplu demn de urmat in domeniul medierii in Europa.
Cu toate acestea statul roman la sfarsitul anului viitor va trebui sa faca dovada implementarii unor instrumente de natura a stimula recurgerea la mediere in acord cu directivele europene. Continue reading “Romania, in dezacord cu politicile europene in domeniul medierii” »

Obligativitatea şedinţei de informare privind avantajele medierii desființată

Încă de la adoptarea legii 192∕2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator în societatea noastră s-au iscat numeroase controverse cu privire la oportunitatea acestei noi instituții propuse. Iată că, pe data de 7 mai, controversa a fost tranșată, lovind practic în baza juridică pe care se fundamentează această profesie. Curtea Constituțională a României a decis, cu unanimitate de voturi, că prevederile articolului  2 alin.(1) si (1) indice 2 din Legea 192∕2006   sunt neconstituționale.

Pentru cine nu cunoaște,  medierea este un procedeu folosit pentru a preîntâmpina un litigiu, pentru a stinge un litigiu sau, chiar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești sau în situația existenței unui alt titlu executoriu, pentru a conveni asupra modalității de executare a obligației cuprinsă în acesta, deci inclusiv în faza executării silite conform art. 2.267 NCC, alin. (1).

Concret : Continue reading “Obligativitatea şedinţei de informare privind avantajele medierii desființată” »

Tehnici moderne de mediere

ASCULTAREA EMPATICĂ – TEHNICĂ ESENȚIALĂ ÎN MEDIERE

Ascultarea empatică (numită și ascultare activă sau ascultare reflexivă)este un mod de a asculta și de a răspunde unei alte persoane, care îmbunătățește înțelegerea și încrederea reciprocă. Aceasta este o abilitate esențială pentru mediatori și părți deopotrivă, deoarece permite ascultătorului să primească și să interpreteze cu preciziemesajul vorbitorului și să ofere apoi un răspuns adecvat. Răspunsuleste o parte integrantă a procesului de ascultare și poate fi critic pentrusuccesul unei negocieri sau medieri. Printre beneficiile sale, ascultarea empatică construiește încredere și respect, permite părților să se elibereze de emoții, reduce tensiunile, încurajează schimbul deinformații și creează un mediu sigur, care să conducă la rezolvarea problemelor de colaborare.
William Simkin, una dintre primii practicieni care a scris mai apofundat despre procesul de mediere, a remarcat în 1971 că „înțelegerea are o utilitate limitată, cu excepția cazului în care mediatorul poate transmite într-un fel părților faptul că înțelege esența problemei. La acel punct și numai atunci, mediatorul poate să se așteapte să i se acorde încredere și respect.”
Simkin a scris despre necesitatea de a înțelege și de a proiecta o înțelegere a faptelor. Înțelegerea „nu se limitează la fapte goale. Destul de frecvent fondul puternic emoțional al unei probleme și personalitățile implicate ar putea fi mai importante decât faptele.”
Empatia este abilitatea de a te proiecta în personalitatea unei alte persoane, în scopul de a înțelege mai bine emoțiile sau sentimentele acelei persoane. Prin ascultarea empatică, ascultătorul transmite vorbitorului un mesaj de tipul „am înțeles problema ta și cum te simți în legătură cu ea, sunt interesat de ceea ce spui și nu te judec.” Ascultătorul transmite inconfundabil acest mesaj prin cuvinte și comportamente non-verbale, inclusiv limbajul corpului. În acest sens, ascultătorul încurajează vorbitorul să se exprime liber,  fără întreruperi, critici sau sfaturi. Nu este nici recomandabil, nici necesar pentru un mediator să fie de acord cu vorbitorul, chiar și atunci când acesta îi cere cumva să facă acest lucru. Este de obicei suficient să i se transmită vorbitorului, „Te-am înțeles și sunt interesat în a fi un mijloc care să te ajute să rezolvi această problemă.”
Ascultarea empatică este o abilitate de bază, care va consolida eficacitatea interpersonală a persoanelor în multe aspecte ale vieții lor profesionale și personale.  Părțile unei negocieri neasistate, care nu implică serviciile unui mediator, pot funcționa de multe ori ca propriul lor mediator, sporindu-și eficiența în negociere, prin utilizarea empatiei. Prin utilizarea acestor tehnici de ascultare, acești „negociatori mediatori” pot controla negocierea prin: Continue reading “Tehnici moderne de mediere” »

Noile Coduri sau Cuvantul lui Dumnezeu?

Pe langa solutiile din dosarele penale, unii dintre judecatori incearca, acolo unde este posibil, sa explice ca, indiferent de locul unde se afla, fiecare are datoria sa respecte legile si drepturile celor din jur. Si, dincolo de sustinerile detinutilor care vor in libertate, judecatorii au nevoie de mai multe dovezi de indreptare. Pe langa actele medicale si rapoartele date de penitenciare, in instanta sunt “judecate” si atitudinea condamnatilor, precum si dovezile de indreptare. “Ai o problema mare, de fond. Adica te duci sa ii dai unuia o gaura in teasta, pricepi? Nu e suficient ca ai spalat trei strachini si ai curatat doi cartofi”, i-a spus un judecator focsanean unui condamnat recalcitrant, care dorea in libertate.

Motto: “Daca oamenii sunt buni doar pentru ca se tem de o pedeapsa si spera intr-o rasplata, atunci suntem, intr-adevar, o adunatura jalnica.” (Albert Einstein)

Instanta nu doar condamna sau mentine condamnari, ci si da lectii de viata detinutilor care isi platesc pacatele in penitenciar. Cel putin unii dintre judecatorii vranceni merg pe aceasta varianta, chiar daca nu de putine ori “auditoriul” nu este interesat de morala, ci vrea doar o pedeapsa mai blanda sau chiar liberarea din penitenciar.

Este drept ca, in fata dovezilor de indreptare depuse la dosare, judecatorii libereaza detinutii inainte de termen, fara a avea nici o garantie cum se vor comporta acestia in libertate. Mai ales in cazul celor condamnati pentru infractiuni ca omor, viol sau tentative la aceste infractiuni. Ca si o ultima incercare de a-i face pe detinuti sa constientizeze ce risca in caz de recidiva, unii magistrati apeleaza la adevarate lectii de morala in public, in cadrul sedintelor de judecata.

“De unde stim noi ca peste o saptamana, o luna, un an, nu ii iei viata cuiva? Pai ce hotarare am dat noi? Continue reading “Noile Coduri sau Cuvantul lui Dumnezeu?” »

Este obligatorie medierea?

Textul de lege:

Art. VII

1.Articolul III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 21 decembrie 2012, se modifica si va avea urmatorul cuprins: Continue reading “Este obligatorie medierea?” »

LEGEA MEDIERII ACTUALIZATA IN 2014

CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Articolul 1
(1)Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.
(2)Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
Articolul 2
(1)Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.
(11)Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei prevazute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
(12)Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 601 alin. (1) lit. a)-f).
(13)Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris.
(14)Serviciile prestate conform dispozitiilor alin. (1) si (11) sunt gratuite, neputandu-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.
(2)Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor, in cazul in care consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectarii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si agentii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute de legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor.
(3)Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege.
(4)Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege.
(5)In orice conventie ce priveste drepturi asupra carora partile pot dispune, acestea pot introduce o clauza de mediere, a carei validitate este independenta de validitatea contractului din care face parte.
Articolul 3
Activitatea de mediere se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, culoare, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala.
Articolul 4
(1)Medierea reprezinta o activitate de interes public.
(2)In exercitarea atributiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie in privinta continutului intelegerii la care vor ajunge partile, dar le poate indruma sa verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59.
Articolul 5
(1)Medierea poate avea loc intre doua sau mai multe parti.
(2)Partile au dreptul sa isi aleaga in mod liber mediatorul.
(3)Medierea se poate realiza de catre unul sau mai multi mediatori.
Articolul 6
Organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale informeaza partile asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.

CAPITOLUL II: Profesia de mediator
SECTIUNEA 1: Dobandirea, suspendarea si incetarea calitatii de mediator

Articolul 7
Poate deveni mediator persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: Continue reading “LEGEA MEDIERII ACTUALIZATA IN 2014” »

Neutralitatea mediatorilor

Neutralitatea este un concept extrem de nuantat. Ea nu vine in alb sau negru. Probabil ca nimeni nu este complet neutru. Cu totii avem preferinte, opinii, prejudecati, sisteme de valori diferite. Ne plac unii oameni mai mult decat altii, agreem unele comportamente mai mult decat altele.

Conceptul de neutralitate are radacini adanci, inca din perioada medievala, definit intr-un limbaj comun – “nici unul, nici celalalt” (ne uter-lat.).

O definitie a neutralitatii, ar putea fi: conduita unui tert fata de una sau mai multe parti, aflate intr-un conflict, prin care tertul se abtine de la orice actiune care ar putea afecta interesele partilor aflate in conflict.

Doua idei se desprind din conceptul de neutralitate: abtinerea si impartialitatea. Abtinerea se refera la obligatia tertului de a nu-si exprima opinia personala cu privire la drepturile si obligatiile partilor, de a nu acorda sfaturi, sugestii sau ajutor de orice natura vreunei parti, subiect al unui conflict. Impartialitatea se refera la egalitatea de tratament oferita tuturor partilor aflate intr-un conflict. Mediatorul creaza un canal de comunicare intre parti, iar impartialitatea permite ca acest canal sa ramana cat mai liber cu putinta. Provocarile cu care se confrunta mediatorul in mentinerea impartialitatii sunt unice si difera de la un profesionist la altul.

Mediatorul nu este judecator sau arbitru, iar rolul lui nu este acela de a separa binele de rau. Unicul sau scop este de a permite partilor aflate in disputa sa ajunga la o intelegere potrivita cu nevoile si interesele lor. Chiar daca uneori cei aflati in conflict asteapta din partea mediatorului o validare a perceptiei lor de “adevar” din problema cu care se confrunta, nu acesta este rolul mediatorului si nici nu ar fi potrivit pentru un tert neutru sa judece. Continue reading “Neutralitatea mediatorilor” »

Ce valoare are acordul de mediere ?

Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui Citeste mai departe>>

Ce face un mediator ?

Fiecare mediator va avea un stil propriu de mediere şi implicit, un model personal al declaraţiei iniţiale. Şcolile de mediere româneşti acordă o importanţă diferită acestui moment din mediere. Mediatorii formaţi de către acestea au viziuni diferite cu privire la rolul şi importanţa acesteia.

Procedura prevede ca, după semnarea contractului de mediere, fără de care medierea nu poate avea loc, mediatorul va începe şedinţa de mediere, fie în ziua semnării contractului, fie la o dată ulterioară.

Declaraţia introductiva (pe scurt, DI) este instrumentul cu care mediatorul deschide procedura de mediere. Rolul acesteia este de a familiariza părţile din mediere cu procedura pe care urmează să o parcurgă împreună. De cele mai multe ori, părţile au informaţii insuficiente despre ce este medierea, care sunt principiile aplicabile, ce drepturi şi obligaţii au, cum se desfăşoară medierea, care este rolul mediatorului, care sunt regulile aplicabile, cum se poate finaliza medierea precum şi cu privire la alte aspecte importante ale procedurii.

Prin intermediul declaraţiei introductive, mediatorul clădeşte încrederea părţilor în procedura medierii şi în mediator, ca specialist neutru şi imparţial.  Rolul acesteia este de a  asigura tranziţia spre discuţiile cu părţile din sesiunea comuna.

Declaraţia mediatorului trebuie adaptată la părţile prezente, nu trebuie sa fie un text memorat şi reprodus mecanic, ci o modalitate eficientă de informare a părţilor cu privire la cadrul în care vor avea loc discuţiile dintre părţi în mediere.

Stabilirea întinderii declaraţiei de început ii revine mediatorului. O expunere prea lungă poate deveni plictisitoare iar o prezentare sumară riscă să nu lămurească părţile despre aspecte esenţiale ale procedurii.

Fiecare mediator va avea propriul model de declaraţie introductivă, neexistând o formulare standard care trebuie reprodusa într-un anumit mod.

Totuşi, se recomandă familiarizarea părţilor cu următoarele aspecte: Continue reading “Ce face un mediator ?” »