Birou Mediator Bucuresti

Mediator Asofronie Constantin

Mulți mediatori și-au exprimat în multe luari de poziție dorința ca acordul de mediere să aibe caracter executoriu și au primit explicații pretinente, cred, de ce nu se poate acum acest lucru și de ce nu ar fi nici indicat în situația în care mulți mediatori nu au studii juridice și ar putea face greșeli cu consecințe grave.

De ce să aibă caracter executoriu, se pune întrebarea. S-a răspuns că astfel, părțile vor avea garanții de îndeplinire a obligațiilor asumate prin acordul de mediere de către părțile care au realizat acest înscris sub semnătură privată, cu putere juridică redusă.

Legea medierii nr. 192/2006 stabilește ca se poate ajunge la un act juridic autentic, cu putere mai mare, respectiv caracter executoriu, pe calea justiției, prin încuviințarea acordului de mediere printr-o hotărâre judecătorească sau pe cale notarială, prin autentificarea acordului de mediere, în condițiile Codului de procedură civilă sau legii nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale.

Pentru a se ajunge să fie încuviințat de instanță sau autentificat de notarul public, acordul de mediere, conținând voința părților sub formă de drepturi și obligații recunoscute de acestea, trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă și de conținut.

În plus, instanța și notarul fac un control de legalitate a acordului înainte de încuviințare / autentificare, condiții despre care s-a mai scris până acum.

Aici vom încerca să demonstrăm cum se poate ajunge mai ușor la un act cu caracter executoriu prin notariat, obiectiv urmărit de părți pe care mediatorul trebuie să-l explice.

Legea nr. 36/1995 prevede: ”Art. 101 Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia.”

Continue reading →

Ca urmare a unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), începând cu data de 31 mai 2014, justițiabilii nu își vor mai putea regăsi pe Google datele cu privire la participarea lor în dosarele aflate pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro). 

Până la această modificare, justițiabilii puteau găsi informații cu privire la diferite dosare în care au avut calitatea de părți cu o simplă căutare pe Google. S-a pus în discuție dacă nu cumva indexarea acestor informații de către motoarele de căutare (Google, Yahoo!, Microsoft – Bing) nu afectează dreptul la viață privată. CJUE s-a pronunțat într-o cauză trimisă de o instanță din Spania, prin care se solicita un răspuns cu privire la modul în care se aplică Directiva 95/46/CE privind protecţia datelor cu caracter personal asupra motoarelor de căutare.

Dacă o persoană privată dorește ca informațiile indexate de motoarele de căutare să fie șterse, trebuie să înainteze o cerere scrisă adresată operatorului, în care se precizează datele ce se doresc a fi suprimate. Dacă, în termen de 15 zile, solicitantul nu primește niciun răspuns de la operator sau primește un răspuns nesatisfăcător, acesta poate să depună fie o acțiune în instanță, fie să se adreseze Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), care îi comunică rezultatele în termen de 30 de zile.

CJUE a hotărât că este de datoria companiilor care lucrează cu motoarele de căutare să șteargă orice informație cu referire la o persoană privată dacă există o cerere formulată de către ea în acest sens, în temeiul dreptului de protecție a datelor cu caracter personal. Decizia este obligatorie pentru toate statele membre UE.

De la decizia dată de către CJUE, nu au mai existat plângeri la Autoritate împotriva Google sau a altor motoare de căutare. Însă, în lumina celor menționate, ANSPDCP  indică o speță, anterioară deciziei CJUE, și-anume cea prin care Autoritatea de Supraveghere a efectuat o investigaţie ca urmare a primirii unei plângeri şi a sancţionat contravenţional operatorul Indaco Systems SRL cu amendă în cuantum de 4.000 lei, fiind emisă şi decizie de ştergere a datelor personale ale solicitantului. În cazul acesta, firma Indaco a fost sancţionată pentru că a încărcat pe portalul lege5.ro un dosar în instanţă care privea reclamantul.

Decizia de a nu mai afișa date cu privire la dosarele aflate pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro) a fost luată chiar de operatorul portalului, și-anume de Indaco System, deoarece în configurația site-ului  s-a solicitat expres robotului Google și celorlalte motoare de căutare să nu mai indexeze paginile dosarelor. Măsura luată de operator a fost determinată totodată și de plângerile depuse de cetățenii îngrijorați de accesul public la dosarele aflate pe rolul instanței.

Însă, rămân în continuare site-uri care copiază conținutul dosarelor, informațiile fiind indexate de Google. Rațiunile care stau la baza acestei politici țin de o mai bună promovare a site-urilor. Dar există și site-uri care au ales să nu copieze date din dosare, tocmai pentru că publicarea informațiilor prin intermediul Google, aspect care ar ușura accesarea acestora, ar afecta grav părți din dosar.

Sursa:http://eurojust.ro/google-nu-mai-afiseaza-date-din-dosarele-portal-just-ro/

Sâmbătă, 24 mai 2014, au avut loc lucrările Congresului al VIII-lea al Uniunii Centrelor de Mediere din România (U.C.M.R.), desfășurat sub tema “Medierea, brand de țară”.

In prima parte a evenimentului, un panel mixt compus din mediatori și invitați a discutat pe marginea întrebării-cheie „Poate medierea să fie un brand pentru România?”. Concluzionând că medierea este, în prezent, un răspuns la problemele societății românești, mediatorii au fost încurajați să valorifice contextul actual din țară, predominat de necesitatea intervenției profesioniștilor neutri și imparțiali în dialogul social la toate nivelele.

Moderatorul panelului a fost dl. Ioan-Luca Vlad, mediator U.C.M.R., avocat, preşedintele Curţii de Arbitraj S.T.A.R.S. şi Consilier Privat onorific al Familiei Regale a României.  Acesta a discutat cu: Alexandra Mihăilescu (Vice President Industries & Technologies, BDR ASSOCIATES); Mădălina Vîntu (Managing Consultant – Arthur Hunt Consulting); Radu Magdin (CEO Smartlink Communications); Bogdan Ficeac (analist, sociolog); alături de colegii noștri mediatori Cosmin Stanciu, Teodora Șerbănescu și Mugur Mitroi (STARS), Rodica Cociu-Anghel (Centrul de Mediere Ploiești), Ana Maria Tuluc (Asociația Mediatorilor Transilvania), Victoria Graur și Violeta Pop (Camera Mediatorilor Cluj).

Membrii panel-ului au abordat problema păcii sociale din perspectiva medierii; a utilităţii medierii pentru publicul larg; a cunoaşterii şi înţelegerii conceptului de mediere; şi a receptivităţii publicului faţă de această metodă consensuală de soluţionare a disputelor. Din perspectiva imaginii publice, au discutat despre percepţii, brandingul individual şi al profesiei de mediator, relaţia cu mass-media şi cu publicul larg; beneficiile unei strategii de comunicare. Planul politic a finalizat poziţionarea medierii în contextul actual, concluzionând că medierea din România este, în prezent, un răspuns la problemele societății, mediatorii fiind încurajați să valorifice contextul curent.

“ U.C.M.R. își asumă rolul unui instrument de pace socială în cadrul comunității, militând pentru utilizarea medierii în soluționarea disputelor individuale, dar și de politica publică. Printre obiectivele U.C.M.R. se află continuarea preocupărilor pentru activitățile care să consolideze statutul stabil al profesiei de mediator în societatea românească ca o funcție socială esențială”, a declarat dl. Mugur Mitroi, președintele federației.

În acest sens, în a doua parte a evenimentului, Congresul U.C.M.R. a adoptat Rezoluția de lansare a procedurii de inițiativă legislativă și a campaniei de strângere de semnături în vederea modificării legii medierii nr. 192/2206, în sensul introducerii în lege a prevederii exprese privind modul de organizare a corpului profesional al mediatorilor și înființarea unor organisme ale corpului profesional la nivelul fiecărui județ. Grupul de lucru coordonator al acestei inițiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Valentin Trifescu, Carmen Stoleru. Termenul-țintă de definitivare a proiectului propunerii este 30.06.2014.

Rezoluția Congresului U.C.M.R. prevede, de asemenea, lansarea inițiativei pentru propunerea legii anti-monopol, care să ofere posibilitatea deschiderii domeniilor exclusiviste pentru societatea civilă, în scopul încurajării concurenței ca element de eficientizare și creștere a calității în domeniile respective. Grupul de lucru coordonator al acestei inițiative legislative este constituit din: Mugur Mitroi, Marinela Popa, Rodica Cociu-Anghel.

Momente deosebite au fost prilejuite de ceremonia de decernare a certificatelor de absolvire a cursului avansat susținut de către Federal Mediation and Conciliation Service, Washington D.C. (S.U.A.), pentru un nou grup de 18 mediatori români certificați.

U.C.M.R. își propune și continuarea dezvoltării colaborărilor internaționale cu organisme și organizații din domeniul ADR din Europa și din S.U.A., astfel încât federația să se mențină la un standard de calitate, performanță și profesionalism în domeniul medierii.

Congresul a aprobat și propunerea președintelui Uniunii ca, în scopul sprijinirii dezvoltării asociațiilor membre pe plan local, în anul 2014 să continue să nu se perceapă cotizații de la asociațiile din federație.

Despre Uniunea Centrelor de Mediere din România

Uniunea Centrelor de Mediere din România, fondată în 2005, este federația națională ce reunește asociații profesionale ale mediatorilor din toate județele României. În cuvintele ASR Principesa Margareta de România, prin mesajul său către U.C.M.R., Medierea, cea mai fragedă profesie reglementată în România, este un exemplu cum ceva extrem de util pentru societate a luat naștere din nimic (…) Sper ca, cu ajutorul unei bune promovări a medierii, din ce în ce mai multe dispute vor fi soluționate amiabil. De asemenea, îmi doresc ca, prin intermediul unor inițiative profesionale, să se ofere un exemplu cu privire la rolul pe care îl joacă organizațiile profesionale în societatea românească.”

Mădălina Calcan

Tel./fax: +40213201535

S-a constatat ca medierea ramane, in continuare, putin cunoscuta si utilizata in Belgia, in ciuda adoptarii, in 2005, a unei legi a medierii.

bMediation (centru de mediere din Bruxelles), impreuna cu Comisia Federala de Mediere (autoritatea de reglementare a profesiei), au realizat, in 2012, o ancheta asupra “pietei medierii”, din care am spicuit cateva concluzii interesante:

Sectoarele in care functioneaza medirea : in domeniul familiei 39%, civil&comercial 32%, social 17%, altele 12%
Rata medie a succesului medierilor: peste 75% in domeniul civil&comercial
Majoritatea medierilor (53%) demareaza in 15 zile de la contactarea mediatorului ; la polul opus, 11% din medieri demareaza in peste 1 luna!
In peste 50% din cazuri, mediatorul isi creaza propria piata (din gura in gura sau pe internet)
Durata medie a unei medieri: in domeniul familiei, in medie 5 sedinte a cate 1h30′ – 2h; in civil&comercial, 2-3 sedinte a cate 4h
Costul unei medieri: 47% pana in 500 EUR, 39% intre 500 EUR  – 1500 EUR, 11% intre 1500 EUR – 5000 EUR si…3% intre 5.000 – 15.000 EUR; o mare parte din medieri sunt subventionate (familie, munca, social, drepturile consumatorului, granituiri); in materie comerciala, costul mediu al unei medieri este cuprins intre 500 EUR – 1500 EUR Continue reading →

Cine alege Medierea şi nu Instanţa de Judecată?

Spun încă de la început: medierea în România este reglementată, medierea e o cale reală de descărcare a instanțelor, medierea are viitor chiar și în România, o țară cu un inacceptabil potențial conflictual reflectat în numărul uriaș de dosare de pe rolul instanțelor.

Medierea este facultativă, cei care apelează la mediere în timpul procesului civil deschis primesc înapoi taxele de timbru, cei care apelează la mediere fără a exista un proces intentat pot obține titlu executoriu de la instanță prin consfințirea acordului la Judecătorie, procedura de mediere durează mult mai puțin ca un proces judiciar, părțile se pot prezenta cu avocații pentru a se asigura de legalitatea actului juridic încheiat, hotărârea instanței are aceeași valoare ca și o hotărâre dată în urma unui proces, amândouă părțile fiind mulțumite de acordul de mediere nimeni nu mai are interes să formuleze cale de atac. Ca urmare: câștigă părțile, câștigă instanțele, câștigă mediatorii, câștigă avocații. Pe viitor, câștigă societatea.

Din punct de vedere legislativ, in civil medierea trebuie perfecționată. Recenta decizie a CCR stabilește că părțile nu pot fi obligate să fie trimise obligatoriu la informare sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru șase tipuri de cauze (atenție, nu cu medierea e o problemă, ci cu informarea anterioară medierii). Rămâne să vedem cum va motiva CCR această decizie – eu sper că nu se va face apel la Directiva 2008/52/CE, căci aceasta permite ca nu doar informarea, ci chiar și medierea să fie obligatorie (art. 5 alin.2); nici la situația din Italia unde în 2012 CC s-a pronunțatasupra neconstituționalității unei reglementări existente, iar din mai 2013 s-a introdus medierea (deci nu numai informarea, ca la noi) în anumite cauze ca etapă obligatoriu de parcurs înainte de acțiunea în instanță; nici la dispozițiile din art. 21 alin. 4 Constituție cu privire la jurisdicțiile administrative facultative și gratuite, căci trimiterea la informare privind medierea nu era o procedură de soluționare a conflictului, iar medierea rămânea facultativă. Continue reading →

Preambul:

Informarea obligatorie despre avantajele medierii s-a dovedit a fi o initativa pur romaneasca, fara precedend in Europa care sa ii confirme eficienta, si care nu a reusit sa isi atinga obiectivul chiar si inainte de a fi declarata neconstitutionala de CCR. Conform statisticilor, in conditiile in care informarea despre avantajele medierii era obligatorie, aceasta a reusit in primul trimestru al anului 2014 ( 1 ian – 5 mai 2014) sa produca numai 54 de acorduri de mediere consfintite in instanta dintr-un total de 308 cereri inregistrate la nivelul intregii tari ! Prin urmare, o incercare de a mentine conceptul de informare despre avantajele medierii printr-o noua initiativa legislativa nu va atinge obiectivele dorite de recomandarile U.E., de oficialii din justitie sau de corpul profesional al mediatorilor.

Din lectura textelor despre legislatia medierii in alte state am desprins o idee pe care o propun fara sa imi asum merite la existenta acesteia pe care o formulez ca si

PROPUNERE DE MODIFICARE A LEGII MEDIERII

Articol unic:

Persoana fizica sau juridica care deschide o actiune in instantele din Romania fara sa incerce in prealabil solutionarea litigiului prin mediere si care pe final nu are castig de cauza, dovendind astfel solicitarea din rea vointa si fara temei a instantelor din Romania, va suporta integral chetuielile de judecata pe care Statul Roman le-a efectuat in urma actiunii intreprinsa de aceasta in calitate de solicitant precum si a cheltuielilor de judecata efectuate de partea reclamata. ( forma exacta va fi formulata de expertii in drept constitutional )

Expunere de motive:

Avand in vedere ca institutia medierii are ca scop reducerea numarului de dosare pe rolul instantelor din Romania precum si crearea unei societati mai putin conflictuale, un articol de lege care sa motiveze cetatenii sa isi evalueze cu mai multa grija motivele pentru care sa recurga la deschiderea unei actiuni in instanta ar putea atinge ambele obiective fiind si in acord cu recomandarile U.E. dar si cu Constitutia Romaniei.

In cazul in care sugestia este agreata de corpul profesional aceasta poate fi pusa in aplicare prin trei metode :

1. Initativa sa fie propusa spre legiferare Parlamentului Romaniei de alesii nostri din Consiliul de Mediere.

2. Initiativa sa fi preluata si transformata in initiativa legislativa de un numar de parlamentari pe langa care sa facem lobby, parlamentarii din colegiul in care ne desfasuram activitatea sau a partidului pe care l-am votat.

3. Prin intiativa cetateneasca . Potrivit articolului 74 din Constitutie, “initiativa legislativa apartine (…) unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot” iar “cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative”.

Cu mentiunea ca ideea este perfectibila fiind numai un punct de plecare in noua constructie a medierii in Romania, astept propunerile si sugestiile colegilor mediatori.

Mediator Petru Mustateanu

Art. 227 Noul Cod de Procedură Civilă Prezenţa personală a părţilor în vederea soluţionării amiabile a litigiului Dispoziţii generale Judecata

CAPITOLUL II
Judecata

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 227

Prezenţa personală a părţilor în vederea soluţionării amiabile a litigiului

(1) În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispoziţiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.

(2) În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.

(3) În cazul în care judecătorul recomandă medierea, părţile se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere. Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.

(4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.

(5) Dacă, în condiţiile alin. (1) sau (2), părţile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 440 sunt aplicabile.