Accesul la justiţie – taxele de timbru

mediere partajAccesul la justiţie este un subiect care mă preocupă şi despre care am vorbit şi am scris mult de-a lungul timpului. Potenţat fiind şi de cuantumul taxelor de timbru, accesul justiţiabililor la tot ceea ce ţine de sistemul juridic trebuie abordat şi din acest punct de vedere. Aşa că, vară fiind, am timp să revin pe larg asupra taxei de timbru şi asupra destinaţiei acesteia şi să sper că veţi fi interesaţi la rândul vostru.

De-a lungul timpului, taxa de timbru a purtat diverse denumiri şi a suferit o serie de modificări în ceea ce priveşte cuantumul său. Cel mai mare impact asupra evoluţiei acestei taxe l-a reprezentat Decretul Lege pentru Timbrul Judiciar din 11 Noiembrie 1936 în ceea ce priveşte denumirea cât şi condiţiile de aplicare. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Decretului, taxele benevole au fost înlocuite cu timbrul judiciar. Totuşi regimul taxelor benevole s-a menţinut la judecătoriile rurale, mixte şi urbane. Totodată, în Decret se menţionează faptul că timbrul are 3 valori şi anume: doi lei, trei lei şi 20 de lei. Timbrul judiciar de doi lei se aplică tribunalelor, tuturor comisiunilor şi consiliilor cu caracter judecătoresc indiferent de natura lor, instanţelor speciale, notariatelor publice, instanţelor de carte funduară şi Ministerului de Justiţie. Timbrul judiciar de trei lei se aplică Curţilor de Apel şi Curţii de Casaţie. Timbrul de 20 de lei se aplică în cazul cererilor ce presupun înscrierea mărcilor de fabrică şi de comerţ în vederea constituirii societăţilor comerciale, se aplică şi în cazul validării şi consolidării petrolifere, înscrierii în registrul oficial si special petrolifer, în cazul schimbării de nume, pentru naturalizări, pentru viza registrelor comerciale, pentru eliberarea ordonanţelor de adjudecare, pentru proteste cambiale şi pentru certificatele de cazier judiciar. Anterior adoptării acestui decret, Codul de procedură civilă decretat la 9 septembrie 1865, promulgat la 11 septembrie 1865 şi pus în aplicare la 1 decembrie 1865, care s-a aplicat iniţial numai pe teritoriul vechilor principate, extinzându-se după 1918 pe întregul teritoriu al ţării prin Decretul nr. 3406 din 1 octombrie 1938 şi Legile nr. 39 din 23 iunie 1943 şi Legea nr. 260 din aprilie 1945, conţinea în forma sa incipientă dispoziţii care făceau referire la tarifele de plăţi şi cheltuieli judecătoreşti pentru expertiză, martori, copie de acte, citaţii, somaţii, execuţii silite, urmăriri şi licitaţii, transcripţiuni de mutaţii, inscripţiuni de ipoteci si altele. Ulterior, după o perioadă de 60 de ani de la adoptarea Decretului, actul normativ care reglementa taxele judiciare de timbru era  Legea nr. 146/1997. Dacă facem o paralelă între Decretul din 1936 şi această lege vom remarca o veritabilă diferenţă de complexitate între cele două acte de lege justificată prin adaptarea acestei taxe la numeroasele modificări suferite în sistemul legislativ. Această discrepanţă iese în evidenţa mai ales în ceea ce priveşte numărului de valori pe care taxa de timbru le lua iniţial (trei) şi numărul valorilor cuprinse de Legea nr. 146/1997, constituindu-se cuantumuri diferite pentru fiecare acţiune sau cerere depusă. În prezent, taxele judiciare de timbru sunt prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013. Dacă analizăm această ordonanţă şi o comparăm cu Legea 146/1997, între legea actuală şi cea recent abrogată diferenţele nu mai sunt atât de mari, fiind introduse câteva domenii în plus pentru care se percepe taxa de timbru,  numărul articolelor fiind de asemenea mai mare, pentru o mai bună organizare şi percepere a informaţiei juridice. Aşadar apar unele diferenţe de formă între cele două legi, insă nu atât de evidente ca cele dintre Decretul din 1936 şi Legea nr. 146/1997. Fondul actului juridic suferă însă unele modificări importante. În general, tendinţa resimţită prin această ordonanţă este una de majorare a cuantumului taxei de timbru, fiind introduse taxe de timbru şi pentru unele categorii de cereri care în prezent sunt scutite de la plata acestei taxe. De asemenea, vechiul timbru judiciar introdus prin Decretul din 1936 a fost eliminat. Totuşi, există şi domenii în care cuantumul taxei de timbru a fost micşorat de-a lungul timpului. De exemplu, privitor la acţiunile şi cererile evaluabile în bani introduse la instanţele judecătoreşti, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 212/2008 s-a realizat o majorare a cuantumului fix al taxelor şi o modificare a intervalelor pentru care se aplică această taxă, pentru ca ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 să se micşoreze atât cuantumul fix cât şi procentul aplicabil acestor taxe. Dacă până la adoptarea acestei ordonanţe pentru o acţiune evaluabilă în bani cuprinsă între 501 de lei şi 5000 de lei se reţinea 51 lei + 8% pentru ce depăşeşte 500 lei, în prezent pentru o acţiune cuprinsă în acelaşi interval se reţine 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei. Această reducere a cuantumului taxei operează pentru toate intervalele din cadrul acestor tipuri de cereri şi acţiuni. În ceea ce priveşte cererile prin care părţile solicită instanţei să ia act de încheierea unui acord de mediere, OUG 80/2013 are în vedere următoarele ipoteze: Prima ipoteză se referă la transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile. În această ipoteză, pe lângă suma fixă de 20 de lei (percepută indiferent de natura acordului de mediere) reclamantul va trebui să plătească 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. A doua ipoteză are în vedere acordul de mediere care are ca obiect partajul, la taxa fixă de 20 lei adăugându-se 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5 din OUG 80/2013 (cererile in materia partajului judiciar). În situaţia în care instanţa a fost învestită cu soluţionarea unui litigiu şi părţile au încheiat un acord de mediere, instanţa va restitui părţii, la cerere, taxa de timbru  plătită, cu excepţia  cauzelor care au ca obiect transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui imobil, partaje şi cauze succesorale. De asemenea, dacă părţile solicită instanţei să suspende cauza pentru a încerca medierea, iar aceasta eşuează, cererea de repunere pe rol a cauzei este scutită de taxă de timbru. Cu alte cuvinte, este mult mai rentabil să se recurgă la acest mod de rezolvare a litigiului, taxa judiciară de timbru fiind redusă la jumătate în cazul încheierii unui acord de mediere. Însă, după cum am menţionat şi mai sus, odată cu adoptarea OUG 80/2013 observăm că valoarea taxei de timbru tinde în general să crească, dacă comparăm această ordonanţă cu Legea 146/1997. De altfel, în cazul cererilor şi acţiunilor neevaluabile în bani, valorile au fost majorate: pentru cererile recuzare în materie civilă, de la 4 lei la 100 de lei, pentru formularea contestaţiei în anulare, de la 10 lei la 100 de lei, pentru cererile de suspendare a executării silite de la 10 la 50 de lei, pentru cererile de revizuire de la 10 lei la 100 de lei, pentru cererile de strămutare în materia civilă de la 4 lei la 100 de lei, iar pentru cererile privind instituirea de măsuri asiguratorii asupra navelor şi aeronavelor de la 388 de lei la 1000 de lei. Un alt exemplu care relevă tendinţa de majorare a taxei judiciare de timbru este reprezentat de acţiunile şi cererile referitoare la raporturile de familie. Prin legea 146/1997 pentru cererea de divorţ se percepea o taxă de timbru de 39 de lei, respectiv 8 lei. În prezent, pentru cererile de divorţ se achită o taxă de 200 de lei, 100 de lei sau 50 de lei, în funcţie de motivul pentru care se introduce cererea de divorţ. Alte majorări semnificative intervin în domeniul dreptului de autor si inventator, unde pentru acţiunile formulate, cuantumul taxei de timbru a crescut de la 39 de lei la 100 de lei, în timp ce în domeniul constatării existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial ori în cel al anulării sau constatării nulităţii unui act juridic nepatrimonial, taxa de timbru a crescut de la 19 lei, respectiv  50 de lei, la 100 de lei. În acelaşi timp, pentru acţiunea privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice a fost introdusă o taxă de timbru de 100 de lei, iar pentru plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi pentru calea de atac împotriva hotărârii pronunţate, a fost prevăzută o taxă de timbru de 20 de lei, în condiţiile in care pană la adoptarea ordonanţei aceste acţiuni erau scutite de taxa de timbru. Interesant este nu atât de mult cuantumul taxelor percepute, cât procentul din taxe care merg spre finanţarea sistemului de justiţie. Până la intrarea în vigoare în luna februarie a Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, sumele provenite din taxele judiciare intrau în totalitate în bugetele locale. Prin intrarea în vigoare a acestei legi, destinaţia sumelor provenite din încasarea acestor taxe s-a modificat parţial, astfel 70% din cuantumul lor rămânând la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, 30% urmând să fie virate bugetului de stat. Potrivit OUG 80/2013, începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat va fi de 45%, potrivit Ordonanţei nr. 80/2013. Deci, începând cu anul 2014, aproape jumătate din sumele încasate de pe taxele de timbru vor intra la bugetul de stat. Deşi procentul din sumă care intră în bugetul statului este mai mare, problema subfinanţării sistemului de justiţie nu este nici pe departe rezolvată. Nici sumele care rămân la  bugetul local şi nici sumele care intră la bugetul statului din aceste taxe nu se varsă integral la bugetul Ministerului justiţiei sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În ciuda faptului că sistemul de justiţie aduce un număr important de bani la bugetul statului, respectiv la bugetele locale, vorbim în fiecare an despre subfinanţarea sistemului de justiţie. Acest lucru se datorează în mare parte şi faptului că sistemul de sănătate şi cel educaţional sunt la rândul lor subfinanţate, iar prin raportare la subfinanţarea acestor sisteme, bugetul justiţiei pare mai puţin importantă. Subfinanţarea sistemului de justiţie generează o creştere a duratei proceselor şi a numărului erorilor judiciare şi slăbeşte încrederea cetăţenilor în sistemul de justiţie şi pe cale de consecinţă în statul de drept. De ani de zile vorbesc despre faptul că în loc să mărim taxele de timbru, ar trebui să lăsăm justiţia să administreze integral sumele încasate din taxele de timbru. Acest lucru s-ar putea realiza prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti. Avantajele unei astfel de soluţii sunt evidente: scăderea taxelor de timbru, îmbunătăţirea infrastructurii şi a schemei de personal, eficientizarea justiţiei şi pe cale de consecinţă restabilirea încrederii în statul de drept. În concluzie, deşi creşterea procentului veniturilor din taxele de timbru care se virează la bugetul de stat reprezintă un pas înainte faţă de reglementarea anterioară, dacă ne dorim un sistem de justiţie eficient şi accesibil din punct de vedere financiar, cea mai bună soluţie este ca aceste taxe de timbru să rămână la justiţie.

Sursa:http://adevarul.ro/news/politica/accesul-justitie-taxele-timbru-1_520334d5c7b855ff56b757e3/index.html

Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact  .

Mediator  Petru Mustateanu – Bucuresti  2013

(Visited 10 times, 10 visits today)

Sigur va mai intereaza si :

Lasă un răspuns

Translate this site:
ADRESA:

BUCURESTI, STR IENACHITA VACARESCU NR 17 A SECTOR 4 BUCURESTI REPER HOTEL HOROSCOP - STATIA METROU UNIRII IESIREA BD DIMITRIE CANTEMIR - Pentru programare la o sedinta de mediere nu ezitati sa ne contactati la:
-Tel:0768.511.900

e-mail:

mediatormustateanu@gmail.com

Mediator Bucuresti

Birou de Mediator Petru Mustateanu a fost infiintat si isi desfasoara activitatea in baza prevederilor Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator cu modificarile si completarile ulterioare, a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de Mediere precum si a Hotararilor Consiliului de Mediere. Titularul biroului a fost autorizat ca mediator de catre Consiliul de Mediere prin Hotararea nr. 1923. DIN 15.04.2000. Birou de Mediator este prezent in Tabloul Mediatorilor emis de Consiliul de Mediere si publicat in Monitorul Oficial a Romaniei.

decembrie, 2016
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
Intrebarea mediatorului:

* Daca ati avea o problema ati prefera :

View Results

Loading ... Loading ...

PROGRAM MEDIERE BUCURESTI

MEDIATOR