Judecătorii lasă fără dobândă un contract de credit ipotecar
Pe vremea când dădea credite multe populaţiei, BCR pune în contracte o clauză prin care îşi aronda dreptul de a schimba rata dobânzii după cum doreşte. Practica celei mai mari bănci din ţară s-ar putea să se întoarcă împotriva sa, de când românii au descoperit legea şi judecătoriile.
Mai multe instanţe din România au constatat că felul în care BCR a definit dobânda contractuală nu este în regulă. În hârtiile prin care clienţii s-au angajat să plătească rate penru 20-30 de ani, singura certitudine privind preţul contractului e aceea că „dobânda de referinţă variabilă (DRV) se afişează la sediile BCR” şi se adaugă la o marjă de 1-2%. Cele mai multe instanţe (dintre cele care au dat dreptate clienţilor) au ales să identifice DRV cu Euribor, însă există şi exemple în care instanţa a lăsat, practic, contractul fără dobândă.
Un fost judecător se judecă cu banca
Viorica M. din Sighetu Marmaţiei a dat BCR în judecată în 2009, cu mai bine de un an înainte să apară OUG 50/2010, care a pus pe jar relaţia dintre clienţi şi bănci. V.M. este fost judecător la Judecătoria Sighetu Marmaţeiei (până în 2008) şi fost procuror la parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă, pensionată anticipat în august 2013.
Potrivit declaraţiei de avere, V.M. a luat un credit ipotecar de 120.000 de euro în 2007. Contractele BCR de la acea vreme spuneau că dobânda este fixă în primul an, iar apoi variază după DRV. De regulă, din cel de-al doilea an dobânda aproape că se dubla, la peste 9%.
În martie 2010 Tribunalul Maramureş dispune eliminarea dobânzii din contract. Curtea de apel Cluj decide că pe lângă eliminarea dobânzii, din contract mai trebuie să dispară şi comisionul de administrare.
Decizia Curţii de Apel este atacată cu recurs de către BCR la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, în martie 2011, a casat decizia şi sentinţa instanţelor anterioare şi a trimis cauza spre rejudecare.
Procesul este mutat, după o cerere de strămutare adresată de bancă, de la Sighet la Judecătoria Botoşani, departe de instanţa unde fostul judecător a activat.
Acest lucru a părut de rău augur pentru V.M., încă procuror în aprilie 2013, când Judecătoria Botoşani respinge acţiunea.
La sfârşitul lunii martie din acest an, Tribunalul Botoşani întoarce decizia instanţei de fond şi Continue reading
Mediere litigiile locative
Conflictele care se întâlnesc deseori în practica Medierii se referă la spaţiul locativ pe care îl deţin persoanele (fizice sau juridice) care au un contract de proprietate sau pe care-l ocupă în baza unui document, cum sunt: contractul de închiriere, contractul de leasing imobiliar, contractul de întreţinere, contractul de comodat. Juridic, acestea dovedesc aşa-numiteleraporturi locative, reglementate de Legea 114/1996, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi de Codul Civil.
În momentul când contractul încetează la termen sau prin voinţa unei părţi, atunci chiriaşul trebuie să părăsească spaţiul pe care-l ocupă şi dacă este cazul, să achite sumele de bani stabilite contractual. În cazurile când relaţia dintre semnatarii contractului se deteriorează semnificativ, de obicei apar Litigiile locative cele mai frcvente: Cererile de Evacuare formulate în justiţie.
Evacuarea poate fi efectuată numai în urma unei hotărâri judecătoreşti sau, după caz, a unei dispoziţii legale date de organul administrativ competent, în condiţiile prevăzute de lege.
Avantajele Medierii în litigiile de evacuări: Continue reading
Medierea, între strălucirea din teorie și eșecul din practică
Am salutat apariția Legii medierii menită să decongestioneze instanțele judecătorești de volumul mare de muncă și care părea a propune părților rezolvarea unui litigiu într-o manieră rapidă și ieftină fără ca părțile implicate să rămână dușmani după stingerea conflictului. Dar m-am poziționat și critic căci legea nu făcea din mediere o profesie reală. În primul rând pentru că impunea o gratuitate pe spezele unui privat. În al doilea rând pentru că juriștii o puteau profesa în același timp cu meseria lor de bază.
Sincer, nu cred că un avocat (care își educă mintea pentru a fi de partea celui care îl angajează) să poată pentru cinci minute să fie mediator echidistant iar în următoarele alte cinci minute să fie partinic ca avocat. Mai mult, nici un jurist care își practică meseria, structural format să privească o speță prin prisma actelor normative incidente, nu poate să se lepede de lege pentru cinci minute și să fie mediator după niște metode psihologice (care au la bază arta conversației) dar care nu au nimic de a face cu dreptatea și legea. Ori medierea înseamnă să uiți de lege. Să încerci să împaci părțile chiar dacă într-un final cel care cedează este tocmai cel de partea căruia pare a fi dreptatea. Sigur, absolvenții de drept nu pot fi excluși din această meserie dar mi se pare că ea trebuie să fie incompatibilă cu practicarea oricărei meserii juridice. Cu alte cuvinte să nu pot alege să fiu mediator și în același timp avocat, notar, executor judecătoresc sau consilier juridic. Ori una, ori alta.
Dacă legiuitorul vrea să facă din mediere o profesie reală care să determine formarea unui corp de profesioniști, cred că legea ar trebui schimbată. Medierea ar trebui să devină o procedură prealabilă obligatorie (sigur, pentru anumite litigii) și oneroasă, indiferent dacă ea se termină cu o împăcare sau nu. Căci numai atunci când oamenii sunt obligați să se gândească pe bani la o împăcare vor renunța, cel puțin o parte, la a merge ulterior în instanță unde ar trebui să plătească o altă sumă de bani pentru continuarea litigiului eșuat prin mediere. Cred, de asemenea că Acordul de mediere ar trebui să beneficieze de caracter de Titlu executoriu prin efectul legii. Continue reading
De ce este necesară și utilă ”data certă” pe acordul de mediere?
Mediator Asofronie Constantin
Mulți mediatori și-au exprimat în multe luari de poziție dorința ca acordul de mediere să aibe caracter executoriu și au primit explicații pretinente, cred, de ce nu se poate acum acest lucru și de ce nu ar fi nici indicat în situația în care mulți mediatori nu au studii juridice și ar putea face greșeli cu consecințe grave.
De ce să aibă caracter executoriu, se pune întrebarea. S-a răspuns că astfel, părțile vor avea garanții de îndeplinire a obligațiilor asumate prin acordul de mediere de către părțile care au realizat acest înscris sub semnătură privată, cu putere juridică redusă.
Legea medierii nr. 192/2006 stabilește ca se poate ajunge la un act juridic autentic, cu putere mai mare, respectiv caracter executoriu, pe calea justiției, prin încuviințarea acordului de mediere printr-o hotărâre judecătorească sau pe cale notarială, prin autentificarea acordului de mediere, în condițiile Codului de procedură civilă sau legii nr. 36/1995 a notarilor publici și activității notariale.
Pentru a se ajunge să fie încuviințat de instanță sau autentificat de notarul public, acordul de mediere, conținând voința părților sub formă de drepturi și obligații recunoscute de acestea, trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă și de conținut.
În plus, instanța și notarul fac un control de legalitate a acordului înainte de încuviințare / autentificare, condiții despre care s-a mai scris până acum.
Aici vom încerca să demonstrăm cum se poate ajunge mai ușor la un act cu caracter executoriu prin notariat, obiectiv urmărit de părți pe care mediatorul trebuie să-l explice.
Legea nr. 36/1995 prevede: ”Art. 101 Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia.”
Arbitrajul si medierea conflictelor colective de munca
Arbitrajul si medierea conflictelor colective de munca se fac numai între partile aflate în conflict si sunt proceduri facultative, cu exceptia situatiei în care partile au decis de comun acord acest lucru înainte de declansarea grevei sau pe parcursul acesteia (art. 180 din Legea nr. 62/2011, republicata).
Astfel, partile pot hotarî, prin consens, initierea procedurii de mediere, în conditiile legislatiei speciale privind medierea conflictelor, având în vedere faptul ca pâna în prezent nu a fost aprobata hotarârea de guvern pentru înfiintarea Oficiului de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca (potrivit art. 176 din Legea nr. 62/2011, republicata, aceasta trebuia adoptata în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii).
Potrivit prevederilor art. 176-177 din Legea nr. 62/2011, republicata, în cadrul viitorului Oficiu de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca vor fi constituite corpul de mediatori si corpul de arbitri ai conflictelor colective de munca si se vor aproba competenta, atributiile acestuia, precum si componenta, criteriile de accedere în cadrul celor doua corpuri profesionale si elaborarea procedurilor de mediere si arbitraj care vor fi cuprinse în Regulamentul de mediere si arbitraj, care ulterior va fi aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor vârstnice si al ministrului justitiei. Denisa Patrascu, legestart.ro
Sursa:http://www.medierenet.ro/2014/06/03/arbitrajul-si-medierea-conflictelor-colective-de-munca/#.U41Vmvl_u3U
Google nu mai afișează date din dosarele portal.just.ro
Ca urmare a unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), începând cu data de 31 mai 2014, justițiabilii nu își vor mai putea regăsi pe Google datele cu privire la participarea lor în dosarele aflate pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro).
Până la această modificare, justițiabilii puteau găsi informații cu privire la diferite dosare în care au avut calitatea de părți cu o simplă căutare pe Google. S-a pus în discuție dacă nu cumva indexarea acestor informații de către motoarele de căutare (Google, Yahoo!, Microsoft – Bing) nu afectează dreptul la viață privată. CJUE s-a pronunțat într-o cauză trimisă de o instanță din Spania, prin care se solicita un răspuns cu privire la modul în care se aplică Directiva 95/46/CE privind protecţia datelor cu caracter personal asupra motoarelor de căutare.
Dacă o persoană privată dorește ca informațiile indexate de motoarele de căutare să fie șterse, trebuie să înainteze o cerere scrisă adresată operatorului, în care se precizează datele ce se doresc a fi suprimate. Dacă, în termen de 15 zile, solicitantul nu primește niciun răspuns de la operator sau primește un răspuns nesatisfăcător, acesta poate să depună fie o acțiune în instanță, fie să se adreseze Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), care îi comunică rezultatele în termen de 30 de zile.
CJUE a hotărât că este de datoria companiilor care lucrează cu motoarele de căutare să șteargă orice informație cu referire la o persoană privată dacă există o cerere formulată de către ea în acest sens, în temeiul dreptului de protecție a datelor cu caracter personal. Decizia este obligatorie pentru toate statele membre UE.
De la decizia dată de către CJUE, nu au mai existat plângeri la Autoritate împotriva Google sau a altor motoare de căutare. Însă, în lumina celor menționate, ANSPDCP indică o speță, anterioară deciziei CJUE, și-anume cea prin care Autoritatea de Supraveghere a efectuat o investigaţie ca urmare a primirii unei plângeri şi a sancţionat contravenţional operatorul Indaco Systems SRL cu amendă în cuantum de 4.000 lei, fiind emisă şi decizie de ştergere a datelor personale ale solicitantului. În cazul acesta, firma Indaco a fost sancţionată pentru că a încărcat pe portalul lege5.ro un dosar în instanţă care privea reclamantul.
Decizia de a nu mai afișa date cu privire la dosarele aflate pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro) a fost luată chiar de operatorul portalului, și-anume de Indaco System, deoarece în configurația site-ului s-a solicitat expres robotului Google și celorlalte motoare de căutare să nu mai indexeze paginile dosarelor. Măsura luată de operator a fost determinată totodată și de plângerile depuse de cetățenii îngrijorați de accesul public la dosarele aflate pe rolul instanței.
Însă, rămân în continuare site-uri care copiază conținutul dosarelor, informațiile fiind indexate de Google. Rațiunile care stau la baza acestei politici țin de o mai bună promovare a site-urilor. Dar există și site-uri care au ales să nu copieze date din dosare, tocmai pentru că publicarea informațiilor prin intermediul Google, aspect care ar ușura accesarea acestora, ar afecta grav părți din dosar.
Sursa:http://eurojust.ro/google-nu-mai-afiseaza-date-din-dosarele-portal-just-ro/
Statul e dator sa regandeasca sistemul de incurajare a cetatenilor romani sa apeleze la mediere
“Ieri am avut o zi plina. Cam toate sunt asa. Însa ziua de ieri a fost una deosebita, fiindca am desfasurat activitati care au legatura cu toate preocuparile mele din ultimii ani: justitie, etica, mediere, admitere la INM, educatie juridica, relatie cu ONG-uri si presa, colaborare cu institutiile statului, publicistica.
La Ministerul Justitiei am discutat despre mediere. Dupa decizia CCR care declara ca neconstitutionala reglementarea cu privire la respingerea ca inadmisibila a cererii de chemare în judecata pentru neîndeplinirea procedurii de informare, statul e dator sa regândeasca sistemul de încurajare a cetatenilor români sa apeleze la mediere. Probabil vom reactiva grupul CSM-MJ-CdM creat la finalul anului 2012. Am mai discutat cu d-na secretar de stat necesitatea emiterii unui Ordin de catre conducerea Politiei si a Parchetului cu privire la implementarea dispozitiilor ce reglementeaza medierea penala, aparute la 1 februarie 2014. Urmeaza sa facem demersurile în acest sens.
Tot în 2012 am propus si s-a inclus în Planul de promovare a medierii masuri menite sa sensibilizeze magistratii în aceasta directie. Anul acesta, în cadrul unui proiect de finantare norvegian pentru România, încep primele actiuni în acest sens.”
Scrie judecatorul Cristi Danilet pe blogul personal
Loading ...
Mediator Bucuresti