Propunere de modificare a legii medierii
Preambul:
Informarea obligatorie despre avantajele medierii s-a dovedit a fi o initativa pur romaneasca, fara precedend in Europa care sa ii confirme eficienta, si care nu a reusit sa isi atinga obiectivul chiar si inainte de a fi declarata neconstitutionala de CCR. Conform statisticilor, in conditiile in care informarea despre avantajele medierii era obligatorie, aceasta a reusit in primul trimestru al anului 2014 ( 1 ian – 5 mai 2014) sa produca numai 54 de acorduri de mediere consfintite in instanta dintr-un total de 308 cereri inregistrate la nivelul intregii tari ! Prin urmare, o incercare de a mentine conceptul de informare despre avantajele medierii printr-o noua initiativa legislativa nu va atinge obiectivele dorite de recomandarile U.E., de oficialii din justitie sau de corpul profesional al mediatorilor.
Din lectura textelor despre legislatia medierii in alte state am desprins o idee pe care o propun fara sa imi asum merite la existenta acesteia pe care o formulez ca si
PROPUNERE DE MODIFICARE A LEGII MEDIERII
Articol unic:
Persoana fizica sau juridica care deschide o actiune in instantele din Romania fara sa incerce in prealabil solutionarea litigiului prin mediere si care pe final nu are castig de cauza, dovendind astfel solicitarea din rea vointa si fara temei a instantelor din Romania, va suporta integral chetuielile de judecata pe care Statul Roman le-a efectuat in urma actiunii intreprinsa de aceasta in calitate de solicitant precum si a cheltuielilor de judecata efectuate de partea reclamata. ( forma exacta va fi formulata de expertii in drept constitutional )
Expunere de motive:
Avand in vedere ca institutia medierii are ca scop reducerea numarului de dosare pe rolul instantelor din Romania precum si crearea unei societati mai putin conflictuale, un articol de lege care sa motiveze cetatenii sa isi evalueze cu mai multa grija motivele pentru care sa recurga la deschiderea unei actiuni in instanta ar putea atinge ambele obiective fiind si in acord cu recomandarile U.E. dar si cu Constitutia Romaniei.
In cazul in care sugestia este agreata de corpul profesional aceasta poate fi pusa in aplicare prin trei metode :
1. Initativa sa fie propusa spre legiferare Parlamentului Romaniei de alesii nostri din Consiliul de Mediere.
2. Initiativa sa fi preluata si transformata in initiativa legislativa de un numar de parlamentari pe langa care sa facem lobby, parlamentarii din colegiul in care ne desfasuram activitatea sau a partidului pe care l-am votat.
3. Prin intiativa cetateneasca . Potrivit articolului 74 din Constitutie, “initiativa legislativa apartine (…) unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot” iar “cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative”.
Cu mentiunea ca ideea este perfectibila fiind numai un punct de plecare in noua constructie a medierii in Romania, astept propunerile si sugestiile colegilor mediatori.
Mediator Petru Mustateanu
Mediere fara certificat de mostenitor?
Acordul de mediere si succesiunea – conditii speciale
Prin procedura de mediere se poate realiza acordul de vointa al partilor avand drept obiect componenta masei succesorale (in sensul clarificarii listei si valorii bunurilor), imparteala bunurilor intre mostenitori (partajul in natura, cu respectarea cotelor ideale prevazute de lege), dar chiar si recunoasterea calitatii de mostenitor a unei persoane de catre ceilalti succesori.
Succesiunea se deschide numai ca urmare a decesului unei persoane, fiind prohibite pactele asupra mostenirilor nedeschise.
O prima situatie este cea in care partile au obtinut un certificat de mostenitor emis de notarul public de la locul ultimului domiciliu al defunctului.
Certificatul de mostenitor este inscrisul care constata patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, cat si capacitatea succesorilor de a dispune de cota ideala, pe care legea o prevede, din bunurile mostenite. Certificatul de mostenitor se emite de notar in urma dezbaterii succesiunii.
Daca pe calea procedurii necontencioase notariale nu se obtine un certificat de mostenitor de catre mostenitorii sezinari (intrucat exista discutii cu privire la insasi calitatea de mostenitor a unuia dintre acestia), ei urmeaza sa recurga la procedura judecatoreasca pentru recunoasterea calitatii lor.
Dupa obtinerea acestor inscrisuri, mostenitorii isi pot imparti in natura bunurile in conformitate cu cotele prevazute prin lege.
In acest cazuri, in care partile sunt in posesia unui inscris care le atesta calitatea de mostenitori si defunctului si cota ideala care le revine potrivit legii, partile se pot prezenta la mediator pentru a se intelege cu privire la imparteala exacta (partajul) a bunurilor din masa succesorala.
Pentru ca un astfel de acord sa produca efecte juridice translative de proprietate, el va fi supus autentificarii notarului sau incuviintarii instantei de judecata, aflandu-ne in cadrul unei competente alternative (art. 58 alin. 4/leg.192/2006)
Pe de alta parte, exista si situatia in care partile nu s-au prezentat la notar pentru dezbaterea succesiunii si astfel nu sunt in posesia unui certificat de mostenitor. Continue reading “Mediere fara certificat de mostenitor?” »
Loading ...
Mediator Bucuresti