Birou Mediator Bucuresti

CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Articolul 1
(1)Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.
(2)Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
Articolul 2
(1)Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.
(11)Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei prevazute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
(12)Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 601 alin. (1) lit. a)-f).
(13)Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris.
(14)Serviciile prestate conform dispozitiilor alin. (1) si (11) sunt gratuite, neputandu-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.
(2)Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor, in cazul in care consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectarii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si agentii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute de legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor.
(3)Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabila a conflictelor prevazute de lege.
(4)Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege.
(5)In orice conventie ce priveste drepturi asupra carora partile pot dispune, acestea pot introduce o clauza de mediere, a carei validitate este independenta de validitatea contractului din care face parte.
Articolul 3
Activitatea de mediere se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, culoare, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala.
Articolul 4
(1)Medierea reprezinta o activitate de interes public.
(2)In exercitarea atributiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie in privinta continutului intelegerii la care vor ajunge partile, dar le poate indruma sa verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59.
Articolul 5
(1)Medierea poate avea loc intre doua sau mai multe parti.
(2)Partile au dreptul sa isi aleaga in mod liber mediatorul.
(3)Medierea se poate realiza de catre unul sau mai multi mediatori.
Articolul 6
Organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale informeaza partile asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.

CAPITOLUL II: Profesia de mediator
SECTIUNEA 1: Dobandirea, suspendarea si incetarea calitatii de mediator
Articolul 7
Poate deveni mediator persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: Continue reading “LEGEA MEDIERII ACTUALIZATA IN 2014” »

În viaţa noastră apar uneori atâtea probleme şi dezacorduri, încât lucurile par scăpate de sub control. Aceste conflicte pot avea loc cu privire la lucruri extrem de importante penru noi, şi chiar cu persoane apropiate.

Partenerii au probleme privind încetarea unei relaţii, pot fi probleme cu privire la culegere unei moşteniri, conflicte între foştii soţi cu privire la programul de relaţii personale cu minorii, conflicte cu vecinii, în afaceri, cu angajatorul, conflicte penale etc. Uneori ezităm să ne rezolvăm conflictele, iar tensiunea escaladează. Ezităm să vorbim despre nevoile noastre, pentru a ne proteja relaţiile.

Conflictul este un lucru negativ, percepţia generală este aceasta, când vine vorba despre conflict. Mecanismele tradiţionale de rezolvare a conflictelor însă, care presupun câştig-pierdere, sunt riscante pentru relaţiile dintre oameni.

Medierea reprezintă un proces de luare a deciziilor în comun şi oferă un mod diferit de rezolvare a conflictelor. Conflictul, în procesul de mediere, poate fi perceput mai degrabă ca o oportunitate decât ca o problemă. Modul în care operează procesul de mediere conduce la un rezultat de tip win-win.Astfel, risurile şi mizele emoţionale ale procesului de soluţionare a disputei devin mai uşor de gestionat.

Rolul mediatorului este de a ajuta participanţii în identificarea şi clarificarea problemelor comune, a nevoilor comune, intereselor individuale şi a nevoilor individuale.
Mediatorul ghidează părţile către soluţiile cele mai viabile, pe termen lung. Procesul de mediere oferă ceea ce instanţele judecătoreşti nu pot oferi: să înţeleagă sensul conflictului din viaţa părţilor angrenate în conflict. Medierea oferă, de asemenea, soluţii pragmatice pentru nevoile părţilor. După ce se ajunge la înţelegere, medierea permite părţilor să meargă mai departe, eliberate de povara conflictului, şi, în plus, deţinând instrumentele necesare pentru soluţionarea unor probleme viitoare.

Medierea este mai puţin costisitoare decât un litigiu. În procesul de mediere părţile sunt ghidate să îşi concentreze atenţia pe problemele cele mai importante pentru ele.

Participanţii în procesul de mediere beneficiază de confidenţialitate, ceea ce în litigii nu există.Participanţii pot încheia un contract de confidenţialitate, iar mediatorul este ţinut de confidenţialitate, prin etica profesională.

O sală de judecată este deschisă publicului, însă în mediere există un mediu privat şi care asigură secretul discuţiilor şi confortul părţilor.
În procesul de mediere există costuri rezonabile, cu mult sub cele necesare unui proces judiciar, viaţa privată a persoanelor este protejată, precum şi demnitatea lor.

Ce este un Mediator ?  Continue reading “Medierea, procesul din afara sălilor de judecată” »

Neutralitatea este un concept extrem de nuantat. Ea nu vine in alb sau negru. Probabil ca nimeni nu este complet neutru. Cu totii avem preferinte, opinii, prejudecati, sisteme de valori diferite. Ne plac unii oameni mai mult decat altii, agreem unele comportamente mai mult decat altele.

Conceptul de neutralitate are radacini adanci, inca din perioada medievala, definit intr-un limbaj comun – “nici unul, nici celalalt” (ne uter-lat.).

O definitie a neutralitatii, ar putea fi: conduita unui tert fata de una sau mai multe parti, aflate intr-un conflict, prin care tertul se abtine de la orice actiune care ar putea afecta interesele partilor aflate in conflict.

Doua idei se desprind din conceptul de neutralitate: abtinerea si impartialitatea. Abtinerea se refera la obligatia tertului de a nu-si exprima opinia personala cu privire la drepturile si obligatiile partilor, de a nu acorda sfaturi, sugestii sau ajutor de orice natura vreunei parti, subiect al unui conflict. Impartialitatea se refera la egalitatea de tratament oferita tuturor partilor aflate intr-un conflict. Mediatorul creaza un canal de comunicare intre parti, iar impartialitatea permite ca acest canal sa ramana cat mai liber cu putinta. Provocarile cu care se confrunta mediatorul in mentinerea impartialitatii sunt unice si difera de la un profesionist la altul.

Mediatorul nu este judecator sau arbitru, iar rolul lui nu este acela de a separa binele de rau. Unicul sau scop este de a permite partilor aflate in disputa sa ajunga la o intelegere potrivita cu nevoile si interesele lor. Chiar daca uneori cei aflati in conflict asteapta din partea mediatorului o validare a perceptiei lor de “adevar” din problema cu care se confrunta, nu acesta este rolul mediatorului si nici nu ar fi potrivit pentru un tert neutru sa judece. Continue reading “Neutralitatea mediatorilor” »

Medierea, după cum se ştie, are ca scop găsirea de către părţi a unei soluţii viabile şi valabile, reciproc mulţumitoare şi satisfăcătoare pentru ele. Soluţia gasită şi agreată de către părţi se exprimă în fapt printr-un acord explicit şi prin obligaţii reciproce între părţile ce participă la acesta.

Acordul de mediere este o înţelegere totală când s-au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru anumite probleme. Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile ce au rezultat în urma înţelegerii.

Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui Citeste mai departe>>

Fiecare mediator va avea un stil propriu de mediere şi implicit, un model personal al declaraţiei iniţiale. Şcolile de mediere româneşti acordă o importanţă diferită acestui moment din mediere. Mediatorii formaţi de către acestea au viziuni diferite cu privire la rolul şi importanţa acesteia.

Procedura prevede ca, după semnarea contractului de mediere, fără de care medierea nu poate avea loc, mediatorul va începe şedinţa de mediere, fie în ziua semnării contractului, fie la o dată ulterioară.

Declaraţia introductiva (pe scurt, DI) este instrumentul cu care mediatorul deschide procedura de mediere. Rolul acesteia este de a familiariza părţile din mediere cu procedura pe care urmează să o parcurgă împreună. De cele mai multe ori, părţile au informaţii insuficiente despre ce este medierea, care sunt principiile aplicabile, ce drepturi şi obligaţii au, cum se desfăşoară medierea, care este rolul mediatorului, care sunt regulile aplicabile, cum se poate finaliza medierea precum şi cu privire la alte aspecte importante ale procedurii.

Prin intermediul declaraţiei introductive, mediatorul clădeşte încrederea părţilor în procedura medierii şi în mediator, ca specialist neutru şi imparţial.  Rolul acesteia este de a  asigura tranziţia spre discuţiile cu părţile din sesiunea comuna.

Declaraţia mediatorului trebuie adaptată la părţile prezente, nu trebuie sa fie un text memorat şi reprodus mecanic, ci o modalitate eficientă de informare a părţilor cu privire la cadrul în care vor avea loc discuţiile dintre părţi în mediere.

Stabilirea întinderii declaraţiei de început ii revine mediatorului. O expunere prea lungă poate deveni plictisitoare iar o prezentare sumară riscă să nu lămurească părţile despre aspecte esenţiale ale procedurii.

Fiecare mediator va avea propriul model de declaraţie introductivă, neexistând o formulare standard care trebuie reprodusa într-un anumit mod.

Totuşi, se recomandă familiarizarea părţilor cu următoarele aspecte: Continue reading “Ce face un mediator ?” »

Medierea este mai puţin stresantă şi costisitoare decât abordarea căii litigioase, cale tradiţională de soluţionare a conflictelor în societatea românească. Bazându‑se pe principiul „ win‑win ”, medierea nu transformă niciuna dintre părţi în învins sau învingător, toţi cei implicaţi având doar de câştigat din mediere.

Medierea în special şi ADR‑ul în general, oferă justiţiabilului posibilitatea de a Citeste mai departe>>

Medierea poate fi utilizata pentru rezolvarea cauzelor penale care privesc infractiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Nici persoana vatamata si nici faptuitorul nu pot fi constransi sa accepte procedura medierii.In cauzele penale medierea trebuie sa se desfasoare astfel incat sa fie garantat dreptul fiecarei parti la asistenta juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret.Procesul-verbal intocmit potrivit prezentei legi, prin care se inchide procedura medierii , trebuiesa arate daca partile au beneficiat de asistenta unui avocat si de serviciile unui interpret ori, dupacaz, sa mentioneze faptul ca au renuntat expres la acestea.In cazul in care procedura de mediere se desfasoara inaintea inceperii procesului penal si aceastase inchide prin impacarea partilor, persoana vatamata nu mai poate sesiza, pentru aceeasi fapta,organul de urmarire penala sau, dupa caz, instanta de judecata.Daca procedura de mediere a fost declansata in termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, acest termen se suspenda pe durata desfasurarii medierii. Daca partile aflatein conflict nu s-au impacat, persoana vatamata poate introduce plangerea prealabila in acelasitermen, care isi va relua cursul de la data intocmirii procesului-verbal de inchidere a proceduriide mediere, socotinduse si timpul scurs inainte de suspendare.In cazul in care medierea se desfasoara dupa inceperea procesului penal, urmarirea penala sau,dupa caz, judecata se suspenda, in temeiul prezentarii de catre parti a contractului de mediere.Suspendarea dureaza pana cand procedura medierii se inchide prin oricare dintre modurile prevazute legea medierii, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnarii contractului de mediere.Mediatorul are obligatia sa comunice organului judiciar o copie de pe procesul-verbal deinchidere a procedurii de mediere.Procesul penal se reia din oficiu, imediat dupa primirea procesului-verbal prin care se constata ca partile nu s-au impacat, sau, daca acesta nu se comunica, la expirarea termenului de 3 luni de ladata semnarii contractului de mediere.Pentru solutionarea cauzelor penale in baza acordului incheiat ca rezultat al medierii, partile suntobligate sa depuna la organul judiciar forma autentica a acordului sau sa se prezinte in fataorganului judiciar pentru a se lua act de vointa acestora.Pentru solutionarea cauzelor penale in baza acordului incheiat ca rezultat al medierii,mediatorul este obligat sa transmita organului judiciar acordul de mediere si procesul –  verbalde incheiere a medierii in original si in format electronic daca partile au ajuns la o intelegere saudoar procesul –  verbal de incheiere a medierii in situatiile prevazute la art. 56 din LegeaMedierii, alin. 1, lit. b-c(art. 56. -(1) Procedura de mediere se inchide, dupa caz: b) prinonstatarea de catre mediator a esuarii medierii; c) prin depunerea contractului de mediere decatre una dintre parti).  Continue reading “Ce Este Medierea in Cauzele Penale” »