Mediere este un act de justitie ?

mediere partajMedierea are o valoare si o rata de succes mai mare daca este accesata inaintea unui proces judiciar. Partile din conflict, odata ajunse la avocati si deschizand usa instantei de judecata, isi ascut armele proprii, aduna la dosarul cauzei probe peste probe, demonstreaza vinovatii, culpe, se pozitioneaza si isi fixeaza pozitia, iesind din sfera si posibilitatea unui dialog productiv.

Din aceste motive, dar si din multe altele, legiuitorul roman a preferat utilizarea medierii de catre cetateni inaintea deschiderii unui proces judiciar, prin obligarea partilor dintr-un conflict sa participe in mod gratuit la o sedinta preliminara de mediere, in care acestea sa ia contact cu mediatorul, cu atmosfera dintr-un birou de mediere, si impreuna sa analizeze posibilitatea unei medieri a conflictului lor, evaluand beneficiile si avantajele medierii si totodata riscurile si dezavantajele unui proces judiciar. Pe langa aceasta gratuitate, legiuitorul a mai prevazut si stimulente fiananciare considerabile in cazul in care partile accepta medierea, si in urma medierii ajung la un Acord de Mediere, stimulente care se refera la taxe de timbru judiciar reduse substantial in cazul cererii de incuviintare a acordului de mediere extrajudiciara.

Incurajarea folosirii medierii de catre legiuitor vine din increderea in aceasta metoda de solutionare pe cale amiabila conflictelor/litigiilor. Increderea in mediere este increderea in puterea dialogului, in puterea cuvantului, in puterea oamenilor de a lua decizii pentru ei insisi, in anumite conflicte.

Increderea in mediere este increderea in puterea unui profesionist in comunicare si negociere (mediatorul) de a ghida partile dintr-un conflict spre o analiza cat mai obiectiva a problemei lor, separandu-o de latura subiectiva pe cat posibil, si filtrand in acest proces de analiza si negociere  solutiile pe care partile le considera cele mai avantajoase lor.

Tot procesul de mediere, in orice etapa, fie sedinta preliminara de informare, fie mediere propriu-zisa, fie negociere finala, fie redactare Acord de Mediere, este sustinut de patru principii fundamentale si anume: impartialitatea mediatorului, neutralitatea mediatorului, confidentialitatea procesului si determinarea partilor pentru mediere.

Medierea este in fapt un dialog cu partile dintr-un conflict. Acest dialog are ca obiect Continue reading “Mediere este un act de justitie ?” »

Read more...

Recomandare a Comisiei Europene privind Legislația Familiei

Comisia Europeană privind Legislația Familiei. a fost creată la 1  septembrie 2001 și are, ca obiectiv principal armonizarea dreptului
familiei în Europa. Beneficiul major preconizat prin înființarea acestei Comisii este crearea unui set de principii europene legate
de Dreptul familiei care să fie privite ca modele pentru armonizarea Dreptului Familiei în Europa.(Documentul original în
engleză se găsește la adresa web http://www.ceflonline.net/)
v.1
PRINCIPIILE EUROPENE ALE LEGISLAȚIEI FAMILIEI PRIVIND DIVORȚUL ȘI
MENȚINEREA LEGĂTURILOR DINTRE FOȘTII SOȚI
PARTEA I DIVORȚ
CAPITOLUL I: PRINCIPII GENERALE
Principiul 1:

1 Permisiunea de a divorța
1) Legea ar trebui să permită divorțul.
2) Nu ar trebui să fie necesară o anumită perioadă de mariaj.
Principiul 1:2

Procedurile legale și ale autorității competente
1) Procedurile de divorț ar trebui stipulate de lege.
2) Divorțul ar trebui acordat de o autoritate competentă, fie de natură juridică sau
administrativă.
Principiul 1:3

Tipul de divorț
Legea ar trebui să permită atât divorțul prin acordul părților ( divortul prin mediere ), cât și divorțul fără acordul uneia
din părți.
CAPITOLUL II DIVORȚ DE COMUN ACORD divortul prin mediere )

2 / 5 Continue reading “Recomandare a Comisiei Europene privind Legislația Familiei” »

Read more...

Medierea obligatorie: un experiment in desfasurare in dreptul civil francez

mediereIn Franta, medierea si mediatorul sunt pe cale sa devina o institutie cu un spectru de actiune mai larg si mai bine definit – un soi de justitie alternativa care sa creeze mai multa reponsabilitate dar mai ales mai multa implicare personala si intelegere a celuilalt in rezolvarea unui litigiu. Desigur, medierea nu este nicidecum o noutate in justitie, „inovatia” franceza constand in instituirea medierii obligatorii.

Deocamdata, medierea obligatorie este in faza de test, cu aplicabilitate limitata la domeniul familial si doar in doua jurisdictii – Bordeaux si Arras. Urmatorul domeniu care ar putea experimenta medierea obligatorie este dreptul muncii, mai precis in cazul concedierilor din societatile in buna stare. Un proiect de lege a fost initiat in acest sens in luna iulie.

Este o evolutie care anunta un anumit viraj in dreptul civil si, deocamdata, o ocazie de reflectie pentru avocati, ce se vad intr-o noua ipostaza de coexistenta si adaptare.

„Interventia tertilor moralizatori, purtatori de cuvant si decidenti in locul protagonistilor diferendelor nu mai este o regula de cativa ani incoace”, observa Agnes Tavel, avocata colaboratoare a portalului juridic Village de la Justice. „Justitiabilul are la dispozitie cel putin un alt procedeu pentru a iesi din fagasul relational pe care este impins. Ideea este aceeasi, cu siguranta, aceea de a apela la un tert. Dar acest tert nu mai este un decident. Acesta ar trebui sa stie sa-i ajute pe justitiabili sa gaseasca solutia cea mai potrivita. Brusc, justitiabilul nu mai este justitiabil, pentru ca solutia nu mai este judiciara. Acest stravechi sistem de gestiune prin proceduri apare de acum ca prea costisitor”, remarca, nu fara o urma de ironie, avocata.

Experimentul medierii obligatorii in dreptul familiei la Tribunalele de Mare Instanta din Arras si Bordeaux este un studiu de caz in plina desfasurare.

„In caz de dezacord al parintilor asupra exercitiului autoritatii parentale, judecatorul poate sa le impuna sa apeleze la un mediator”, stipuleaza art 373-2-10 din Codul Civil francez. Continue reading “Medierea obligatorie: un experiment in desfasurare in dreptul civil francez” »

Read more...

DE CE S-A PERMIS APARIȚIA MEDIERII ÎN ROMÂNIA?

consiliul-de-mediereAm auzit recent o astfel de întrebare adresată (lui însuşi, cu voce tare) de un jurist de marcă din România. Deranjat de apariția unei noi profesii, îngrijorat de declinul propriei profesii, personajul nenumit se și vedea în postura de izbăvitor al celor care profită de mentalitatea litigioasă a românilor.
Mesajul său decriptat ar fi putut suna astfel: Nu încercați să vă rezolvați singuri litigiile sau conflictele, noi dorim ca acestea să se înmulțească și ne vom dedica acestei cauze! Evident, nu pro bono. Prin analogie, e ca și cum s-ar milita ca România să fie o țară de bolnavi pentru ca medicii să nu-și piardă obiectul muncii.
La numărul de procese în desfășurare raportat la numărul populației suntem cu siguranță campioni mondiali. Se dezbate des acest subiect în diverse medii influente dar fenomenul este tolerat de mulți ani iar semnele unei schimbări întârzie să apara.
Spiritul civic, apartenența la comunitatea europeană și glasul societății civile ar trebui să fie exponenți ai susținerii medierii în rândul societății românești și ai legislativului.
O țară în care medierea nu a intrat în conștiința civică a națiunii este măcinată de conflicte alimentate artificial în scopuri binedefinite. Toate aceste lucruri sunt normale într-o țară în care interesele unei bresle sunt mai importante decât cele ale cetățenilor. Evident, o țară de mâna a treia!
Medierea este indezirabilă pentru cei care doresc în mod obsesiv concentrarea tuturor deciziilor în mâna unui judecător, respingând posibilitatea folosirii medierii pe scară largă. Nu m-ar mira nici acreditarea de către aceştia a unei teze conform căreia cetățenii români să nu aibă dreptul de a-și asuma decizii producătoare de efecte juridice decât în prezența unui specialist în drept.
Pe final, o întrebare de bun simț adresată la modul general, nu cuiva anume…Cui îi profită existența unui număr atât de ridicat de procese pe rolul instanțelor românești? Continue reading “DE CE S-A PERMIS APARIȚIA MEDIERII ÎN ROMÂNIA?” »

Read more...

Medierea in stabilirea custodiei copilului

mediere divortCustodia comuna prevazuta in Noul Cod Civil prevede ca exercitarea autoritatii parintesti se face de regula in mod egal de catre ambii parinti ai copilului, acestia stabilindu-si de comun acord un plan parental, plan ce va contine in detaliu modul cum se vor exercita obligatiile parintilor fata de copilul minor. Obligatiile parintilor se refera la toate aspectele ce privesc cresterea, educarea si intretinerea copilului.

Custodia comuna este privita in noua legislatie ca fiind un drept al copilului de care atat parintii cat si instanta vor trebui sa tina cont atunci cand se pune problema stabilirii exercitarii indatoririlor parintesti. Deasemeni orice institutie implicata in acest proces de luare a deciziilor de catre parinti ori instanta (autoritate tutelara, serviciul de protectie al minorilor, mediatori, etc) vor trebuie sa tina cont de acest drept si sa il respecte ca fiind superior si prioritar in luarea oricaror decizii care il privesc in mod direct sau indirect pe copil.

Custodia comuna privita ulterior acordului dinte parinti (acord survenit prin discutii directe intre acestia, ori in urma unui proces de mediere) sau ulterior sentintei date de instanta de judecata, ne apare ca o veritabila legatura post-separatorie a parintilor.

Desi custodia comuna este focusata pe relatia copil-parinte, este evident faptul ca cei doi parinti vor trebui sa interactioneze si dupa ce a intervenit separarea acestora. Relatia copil-parinte generata de custodia comuna va duce la consolidarea unei noi relatii parinte-parinte, relatii care vor sta la baza respectarii acordului dintre parinti privitor la copii.

Avand in vedere aceste considerente parintii vor trebui sa constientizeze faptul ca acel copil nu le apartine exclusiv, dar mai mult decat atat faptul ca vor fi intr-o stransa legatura-relatie cu celalalt parinte – fostul/a concubin/a ori fostul/a sot/ie. Aceasta legatura care se va pastra obligatoriu pana la majoratul copilului dar si ulterior va trebui sa ii constientizeze pe parinti ca acestia sa conclucreze si sa colaboreze pentru stabilirea conditiilor in care se va desfasura planul parental.

Cooperarea parintilor in elaborarea si ulterior respectarea planului parental este o conditie a viabilitatii acestuia.Voi reda mai jos , pe scurt, 20 de motive PENTRU alegerea medierii custodiei copilului/copiilor: Continue reading “Medierea in stabilirea custodiei copilului” »

Read more...

Accesul la justiţie – taxele de timbru

mediere partajAccesul la justiţie este un subiect care mă preocupă şi despre care am vorbit şi am scris mult de-a lungul timpului. Potenţat fiind şi de cuantumul taxelor de timbru, accesul justiţiabililor la tot ceea ce ţine de sistemul juridic trebuie abordat şi din acest punct de vedere. Aşa că, vară fiind, am timp să revin pe larg asupra taxei de timbru şi asupra destinaţiei acesteia şi să sper că veţi fi interesaţi la rândul vostru.

De-a lungul timpului, taxa de timbru a purtat diverse denumiri şi a suferit o serie de modificări în ceea ce priveşte cuantumul său. Cel mai mare impact asupra evoluţiei acestei taxe l-a reprezentat Decretul Lege pentru Timbrul Judiciar din 11 Noiembrie 1936 în ceea ce priveşte denumirea cât şi condiţiile de aplicare. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Decretului, taxele benevole au fost înlocuite cu timbrul judiciar. Totuşi regimul taxelor benevole s-a menţinut la judecătoriile rurale, mixte şi urbane. Totodată, în Decret se menţionează faptul că timbrul are 3 valori şi anume: doi lei, trei lei şi 20 de lei. Timbrul judiciar de doi lei se aplică tribunalelor, tuturor comisiunilor şi consiliilor cu caracter judecătoresc indiferent de natura lor, instanţelor speciale, notariatelor publice, instanţelor de carte funduară şi Ministerului de Justiţie. Timbrul judiciar de trei lei se aplică Curţilor de Apel şi Curţii de Casaţie. Timbrul de 20 de lei se aplică în cazul cererilor ce presupun înscrierea mărcilor de fabrică şi de comerţ în vederea constituirii societăţilor comerciale, se aplică şi în cazul validării şi consolidării petrolifere, înscrierii în registrul oficial si special petrolifer, în cazul schimbării de nume, pentru naturalizări, pentru viza registrelor comerciale, pentru eliberarea ordonanţelor de adjudecare, pentru proteste cambiale şi pentru certificatele de cazier judiciar. Anterior adoptării acestui decret, Codul de procedură civilă decretat la 9 septembrie 1865, promulgat la 11 septembrie 1865 şi pus în aplicare la 1 decembrie 1865, care s-a aplicat iniţial numai pe teritoriul vechilor principate, extinzându-se după 1918 pe întregul teritoriu al ţării prin Decretul nr. 3406 din 1 octombrie 1938 şi Legile nr. 39 din 23 iunie 1943 şi Legea nr. 260 din aprilie 1945, conţinea în forma sa incipientă dispoziţii care făceau referire la tarifele de plăţi şi cheltuieli judecătoreşti pentru expertiză, martori, copie de acte, citaţii, somaţii, execuţii silite, urmăriri şi licitaţii, transcripţiuni de mutaţii, inscripţiuni de ipoteci si altele. Ulterior, după o perioadă de 60 de ani de la adoptarea Decretului, actul normativ care reglementa taxele judiciare de timbru era  Legea nr. 146/1997. Dacă facem o paralelă între Decretul din 1936 şi această lege vom remarca o veritabilă diferenţă de complexitate între cele două acte de lege justificată prin adaptarea acestei taxe la numeroasele modificări suferite în sistemul legislativ. Această discrepanţă iese în evidenţa mai ales în Continue reading “Accesul la justiţie – taxele de timbru” »

Read more...

Medierea și taxele judiciare de timbru

consiliul-de-mediereA. Introducere:

Recent, pe site-ul JURIDICE.ro, a fost publicat un articol despre calitatea legislaţiei şi consecinţele asupra activităţii justiţiei, în care autorul arăta că o serie de imperfecțiuni legislative au consecințe asupra activității justiției. Autorul afirma critic: “Legi neclare, interpretabile, fără o predictibilitate sau lipsite de un studiu aprofundat asupra consecințelor practice pe care le pot avea sunt doar câteva dintre cauzele care, în final, determină judecătorul să pronunțe hotărâri ce nemulțumesc nu doar una din părțile implicate în proces, ci, de cele mai multe ori, ambele părți din proces.

În acelasi spirit, constatăm cum imperfecțiunile legislative au consecințe asupra cetățenilor, în varii alte situații. Un exemplu în acest sens, pe care ne propunem să-l analizam în prezentul articol, privește modul în care noua reglementare în materia taxelor judiciare de timbru influențează costurile medierii.

B. Premisele analizei:

După cum se cunoaște, la data 29 iunie 2013, a intrat în vigoare OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Finalul OUG stipulează, în art. 58, că, la data intrării sale în vigoare, se abrogă Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Totodată, în cuprinsul OUG nr. 80/2013, mai multe articole modifică expressis verbis diverse alte legi, printre care și Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator (în continuare, Legea medierii).

Așadar, remarcăm de la bun început că, spre deosebire de alte situații, noua ordonanță de urgență nu mai conține, la final, fraza standard de abrogare a “oricăror dispoziții contrare”. S-ar părea că, de această dată, legiuitorul a înțeles să enumere limitativ textele abrogate sau modificate, fie prin referirea de la final în art. 58, fie prin modificări explicite în cuprinsul său.

Din păcate, așa cum vom arăta mai jos, acest procedeu a născut deja opinii diferite în rândul juriștilor, existând diverse maniere de a interpreta anumite dispoziții din Legea medierii, care nu au fost modificate expres prin noua reglementare a taxelor de timbru.

In analiza din acest articol, am plecat de la premisa că dreptul comun în materia taxelor judiciare de timbru este acum OUG nr. 80/2013, ceea ce înseamnă că orice alte dispoziții privind taxele judiciare de timbru, conținute în alte legi, au caracter de dispoziții speciale și vor urma, așadar, regula cunoscută specialia generalibus derogant.

C. Scutirile și restituirile de taxe în noul cadru de reglementare

Vom aborda în cele ce urmează aspectele legate de plata taxelor judiciare de timbru în cele două situații cunoscute în care poate interveni un acord de mediere, anume în afara instanței de judecată și în timpul unui proces aflat pe rolul instanței.

I. Incuviințarea acordului de mediere înainte ca disputa să devină litigiu Continue reading “Medierea și taxele judiciare de timbru” »

Read more...

Efectele modificărilor legislative în materia medierii, de la 1 august 2013

legea medieriiIn data de 17 august 2013, a avut loc, la Medias, masa rotunda cu tema: „efectele ultimelor modificari legislative in materia medierii, precum si a reducerii cu 50% a taxelor de timbru pentru conflictele solutionate prin mediere”. Discutia referitoare la cea mai noua profesie liberala din Romania a fost gazduita de Casa Gazelor Naturale, „casa” celei mai vechi profesii din Medias.

Medierea este o procedura voluntara. Asa a fost inca de la aparitia Legii nr. 192/2006, asa este si in acest moment si asa va si ramane, pentru a-si putea crea efectele benefice.

In mediere, partile pot decide pentru ele, direct, in functie de interesele lor. Partile isi asuma responsabilitatea solutiei si a punerii ei in practica. In concluzie, in mediere, partile fac legea, fara sa incalce legea. Rolul mediatorului este acela de a crea un mediu adecvat comunicarii dintre parti si de a ajuta partile sa isi identifice solutia potrivita pentru situatia lor. Mediatorul nu impaca partile, nu le impune solutii, nu ii judeca si nu cauta vinovati. Un aspect important in mediere este relatia partilor, mediatorul, prin munca lui, fiind atent ca acordul de mediere sa mentina sau chiar sa imbunatateasca relatia dintre parti. Mediatorul nu se identifica si nu reprezinta niciuna dintre partile aflate in mediere. El este neutru si impartial si nu foloseste mijloace coercitive pentru a pastra partile in mediere sau pentru a incheia un acord de mediere.

Informarea cu privire la mediere si avantajele ei

In legea micii reforme in justitie, in 2010, s-a mentionat pentru prima data varianta sedintei de informare cu privire la mediere si avantajele ei. Scopul acestei sedinte de informare este acela de a oferi romanilor posibilitatea de a afla informatii despre mediere ca modalitate de solutionare a conflictelor, direct de la un specialist in managementul conflictelor, adica de la un mediator. Inca de atunci, sedinta de informare este gratuita. Dar aceasta facilitate a fost prea putin cunoscuta si folosita.

Informarea prealabila obligatorie

Pentru a face cunoscuta medierea si pentru a incuraja folosirea ei de catre romani, Legea nr. 115/2012 a instituit obligatia de a participa la aceasta informare in anumite cauze, tot cu titlu gratuit. Tot gratuita a ramas si este sedinta de informare si pentru alte dispute si/sau conflicte, chiar si in situatiile in care nu este obligatorie.

Din 15 februarie 2013, odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila, este obligatorie si sedinta de informare cu privire la mediere. Dar aceasta obligatie nu avea si o sanctiune pentru neparticiparea partilor. Sanctiunea inadmisibilitatii cauzei se aplica doar de la 1 august 2013Insist asupra faptului ca doar participarea la sedinta de informare cu privire la mediere este obligatorie, medierea ramanand o procedura voluntara.

Medierea extrajudiciara

Toate aceste reglementari fac referire doar la cauzele care sunt sau urmeaza sa ajunga pe rolul instantelor. Dar medierea se adreseaza conflictelor de interese si nu conflictelor de drepturi. In mediere exista posibilitatea de a solutiona situatii care nu pot fi deferite justitiei, din diverse motive. Daca suntem atenti in jurul nostru, o sa constatam ca exista oameni care traiesc in relatii conflictuale de multa vreme si care nu si le-au rezolvat tocmai pentru ca nu stiu ca exista si alte variante decat instanta. Este adevarat ca medierea poate ajuta la degrevarea instantelor, nu neaparat prin solutionarea dosarelor existente pe rolul instantelor, ci mai degraba prin solutionarea conflictelor inainte ca acestea sa devina litigii. Medierea nu este un panaceu universal, dar este modalitatea prin care se poate atenua atitudinea conflictuala a societatii romanesti si prin care se pot construi relatii functionale si armonioase.

Taxele de timbru pentru conflictele solutionate prin mediere Continue reading “Efectele modificărilor legislative în materia medierii, de la 1 august 2013” »

Read more...

Reducerea cu 50% a taxelor de timbru pentru conflictele solutionate prin mediere

mediere partajMedierea este o procedura voluntara. Asa a fost inca de la aparitia legii 192/2006, asa este si in acest moment si asa va si ramane, pentru a-si putea crea efectele benefice.

In mediere partile pot decide pentru ele, direct, in functie de interesele lor. Partile isi asuma responsabilitatea solutiei si a punerii ei in practica. In concluzie, in mediere, partile fac legea, fara sa incalce legea. Rolul mediatorului este acela de a crea un mediu adecvat comunicarii dintre parti si de a ajuta partile sa identifice solutia potrivita pentru situatia lor. Mediatorul nu impaca partile, nu le impune solutii, nu ii judeca si nu cauta vinovati. Un aspect important in mediere este relatia partilor, mediatorul prin munca lui fiind atent ca acordul de mediere sa mentina sau chiar sa imbunatateasca relatia dintre parti. Mediatorul nu se identifica si nu reprezinta nici una dintre partile aflate in mediere, el este neutru si impartial si nu foloseste mijloace coercitive pentru a pastra partile in mediere sau pentru a incheia un acord de mediere.

Informarea cu privire la mediere si avantajele ei
In legea micii reforme in justitie, in 2010, s-a mentionat pentru prima data varianta sedintei de informare cu privire la mediere si avantajele ei. Scopul acestei sedinte de informare este acela de a oferi romanilor posibilitatea de a afla informatii despre mediere ca modalitate de solutionare a conflictelor, direct de la un specialist in managementul conflictelor, adica de la un mediator. Inca de atunci sedinta de informare este gratuita. Dar aceasta facilitate a fost prea putin cunoscuta si folosita.

Informarea prealabila obligatorie  Continue reading “Reducerea cu 50% a taxelor de timbru pentru conflictele solutionate prin mediere” »

Read more...

Autoritate parinteasca unui singur parinte

mediere divortAutoritate parinteasca unui singur parinte, Custodie unui singur parinte, Nu vreau custodie comuna, Autoritatea părintească se poate exercita numai de către unul dintre soţi, Vreau sa decada din drepturile parintesti, Nu vreau sa ii dau copilul, Ma obliga legea la custodie comuna ? Se poate fara custodia tatalui ?

Motivele pentru care autoritatea părintească se poate exercita numai de către unul dintre soţi

Ne permitem să republicăm un text emis de către INM în februarie 2012 pe tema unificării practicii judiciare. Materialul prezent reprezintă o selecţie legată de situaţiile în care este întemeiat ca autoritatea părintească să se exercite exclusiv de către unul dintre părinţi.

Republicăm acest text deoarece am observat că anumite instanţe acordă destul de lejer sentinţe de tip custodie unică, refuzând exerciţiul autorităţii părinteşti unor părinţi care până la divorţ s-au ocupat cu responsabilitate de copiii, fără a oferi o motivare detaliată privitoare la decizia luată.
Nenumărate articole şi studii au arătat că este în interesul superior al copilului ca acesta să primească îngrijire şi ghidare din partea ambilor părinţi, fapt pentru care legiuitorul a stabilit prezumpţia de autoritate părintească comună care poate fi răsturnată doar printr-o argumentaţie extrem de serioasă. Aceasta pare să fie şi practica judecătorească majoritară. Nu reprezintă motive temeinice de retrage autoritatea părintească asupra copilului argumente de tipul: Continue reading “Autoritate parinteasca unui singur parinte” »
Read more...